Ion Vladimir Bondar e manager de dezvoltare al lanțului hotelier bulgăresc HVD. Un om născut în Moldova de peste Prut, cu o experiență de peste douăzeci de ani în industria ospitalității și o perspectivă interesantă a turismului românesc. Să-l ascultăm.
Piața românească e o piață importantă, una care domină în ultimii ani în Bulgaria. Orașul Obzor nu e cunoscut și nu era, ani de-a rîndul, printre stațiunile vizitate. A devenit acum un loc căutat, pentru că turiștii români preferă să exploreze locații noi și e accesibil (la vreo patru ore de condus de la București), cu plaje superbe, foarte largi; noi deținem concesiunea a 1,6 km lungime de plajă, iar lățimea depășește adesea două sute de metri. Hotelul Reina del Mar este un spațiu foarte generos și intim pentru cei care vin, atît în extrasezon, pentru că sîntem deschiși și în afara sezonului, dar mai ales cînd încep vacanțele de vară, cu toate facilitățile pentru familiile cu copii și pentru toți cei care fac turism culinar. Avem o mare varietate de restaurante și acest concept, dine around: într-o cazare de la cinci la șapte nopți se poate lua masa și la cele patru restaurante à la carte cu specific diferit, italian, asiatic, turcesc sau mediteraneean.
Ne-ai prezentat un pic locul în care ne aflăm, dar compania pentru care lucrezi operează mai multe hoteluri. Te rog să ne spui, pe scurt, cînd ați început, cînd a fost deschis primul hotel și cum ați progresat pînă la momentul 2025?
Adevărat, de-a lungul anilor, în ultimii 17 ani, am avansat în portofoliul de hoteluri. O parte dintre ele au fost achiziționate existente și au fost total recondiționate, renovate cu investiții importante. Avem hoteluri și în sudul țării, în Sunny Beach, un hotel de patru stele, un alt hotel de patru stele în Nisipurile de Aur, toate prestează servicii ultra all-inclusive. Ne conformăm cu trend-ul și, de cîțiva ani, aceste hoteluri oferă servicii ultra all-inclusive, ca și aici, la Reina del Mar, care este perla litoralului bulgăresc și hotelul de top al lanțului nostru. Din fericire, coincid aceste superlative, pentru că este justificat la nivel de servicii și varietate de activități: sîntem unul dintre cele mai rîvnite hoteluri de pe litoral. Avem în portofoliu și o locație istorică, emblematică pentru Bulgaria: în septembrie anul trecut, s-a achiziționat stațiunea turistică Riviera, o fostă reședință a Guvernului bulgar. Ca să înțelegeți, șefi de stat din 24 de țări au fost găzduiți acolo în tot felul de evenimente internaționale și e un resort necunoscut, la fel ca și Obzor, pe piața românească, pentru că nici bulgarii, pînă de curînd, nu aveau acces la această stațiune. E o perlă de cinci hoteluri amplasate pe plajă, cu circuit închis, acces limitat, cu bariere. În spatele hotelurilor, avem peste 14 hectare de parc natural cu arbori seculari, fie endemici, fie exotici – este superb peisajul, această atmosferă de pădure care se oprește în malul mării. Iar la capitolul plajă, deținem, doar acolo, 28.000 de metri pătrați de plajă. Sînt hoteluri de protocol, unele sînt construite în 1956, total recondiționate, superbe, cu conceptul boutique, și sperăm în scurt timp să aplicăm și acolo serviciile HVD cu care sîntem cunoscuți și căutați – marea varietate de mîncăruri și calitatea lor, la nivel de gust, pentru că, pînă la urmă, important e nu cine le pregătește, rangul șefului bucătar, ci gustul. Avem peste 16 bucătari din Turcia, patru italieni care au început deja job-ul, se implică în bucătărie, în patiserie; patru dintre bucătarii turci se ocupă doar de deserturi – rețetele lor, din cîte s-a dovedit, sînt foarte căutate și apreciate.
N-aș trece foarte repede peste ce ne-ai spus anterior, faptul că e fosta reședință a președintelui Bulgariei din perioada comunistă, cam ce avea, la Neptun, Ceaușescu. Todor Jivkov își petrecea vacanțele de vară în acest hotel, pe care voi l-ați preluat acum: se numește Oasis și arată într-adevăr spectaculos.
Arată superb, mi se face piele de găină cînd vorbesc despre el, este hotelul meu preferat, arată superb. Într-adevăr, întreaga stațiune era de protocol. Adică vorbim de Guvern, oameni angajați de Guvern (chiar și după pensionare, rămîn în sferă, ca să zic așa), foarte multe personalități sau entități de protocol își petrec acolo vara, pentru că accesul e limitat, sînt plajele alea private și, dincolo de aspectul acesta exclusivist, s-a valorificat și aspectul natural. Pe lîngă acea pădure cu arbori seculari, se deține, și am preluat-o și noi, concesiunea a două izvoare minerale cu apă termală, care are calități curative, profund utile pentru corpul uman, și, ani de-a rîndul, s-a venit aici pentru tratamente ale sistemului cardiovascular, locomotor, osos – toate piscinele sînt alimentate cu astfel de apă minerală foarte utilă sănătății.
Din ce-am înțeles, procentul de ocupare cu turiști români a hotelurilor de pe litoralul bulgăresc depășește 70%, poate chiar 80%. Cum ați reușit să atrageți turistul român pe litoralul bulgăresc?
E ceva care ne miră și ne bucură, an de an, și bineînțeles că lanțurile hoteliere sau managementul unor hoteluri care s-au sesizat de prioritatea acestei piețe au profitat de acest lucru și au continuat să surprindă și să atragă turistul român. Unu la mînă, distanța este neglijabilă, pentru că, de la Constanța, se fac doar două ore cu mașina; de la București, între patru și cinci ore, depinde dacă e trafic sau nu. Ne-a favorizat și eliminarea granițelor, nu se mai stă la cozile de la vamă. Doi, raportul calitate-preț, pentru că pînă la urmă în orice familie care își permite să stea la trei, patru sau chiar cinci stele e important fiecare leu, fiecare euro care se alocă pentru bugetul de vacanță – am devenit o destinație preferată față de ce se întîmplă în România, din păcate, și, din fericire, pentru hotelurile din Bulgaria. Trei, aspectul natural. Pe la Capul Kaliakra, undeva la sud de Vama Veche, se delimitează diferiți curenți de apă ai Mării Negre: oricînd ai face un test de temperatură a apei, în Bulgaria e în jur de 3-4 grade mai caldă. Fiind și mai în sud un pic, curenții de apă care se încălzesc dinspre Turcia ajung să ruleze pe litoralul bulgăresc pînă la Capul Kaliakra. Cei reci, dinspre Dunăre, rămîn să ruleze în zona litoralului românesc și uite și un avantaj geografic. Plus un cadru natural accidentat: coasta litoralului bulgăresc nu e una plană. Sînt 472 de kilometri de fîșie de plajă, dintre care 25% din coastă este valorificată în stațiuni; nu avem în permanență o linie de plajă, ci aceste plaje superbe întretăiate cu stînci, cu munți care se unesc cu marea și bucură ochiul – un landscape superb care e apreciat an de an.
Da, în această zonă ne aflăm în extrema estică a masivului Stara Planina, un lanț muntos care pleacă de la granița dintre Serbia și Bulgaria și se varsă în Marea Neagră, aici, la Obzor.
Exact. Obzor, în traducere din bulgară sau alte limbi slave, înseamnă viziune sau urmărire, pentru că, fiind în centrul geografic al litoralului bulgăresc, delimitează sudul de nordul Bulgariei și acest masiv muntos, la cele mai mici altitudini ale sale, întîlnește Marea Neagră chiar aici și a creat un microclimat deosebit. Fiind pe plajă, vedeți în spatele hotelului un masiv muntos împădurit, iar plaja este superbă. Din fericire pentru noi, nu există surse de poluare, agricultura și tot ce e industrie se concentrează în alte părți ale Bulgariei și acest loc a rămas intact ecologic. Asta e una dintre prioritățile brand-ului nostru, să poluăm cît mai puțin. Am optimizat și costurile, prin producția de electricitate cu bateriile solare pe care le-am montat și prin folosirea liniei de cosmetice ecologice care sînt mai puțin nocive mediului înconjurător.
Inevitabil, vine comparația cu litoralul românesc. Înainte de toate, cred că trebuie să înțelegem că Bulgaria a beneficiat de un parteneriat important cu statul german, care a reușit să implementeze anumite standarde în turismul local și chiar a contribuit la construirea unor hoteluri sau resort-uri pentru turistul german. Acel partenariat a funcționat o vreme, după care nemții n-au mai venit în aceeași proporție mare, majoră, în această zonă a litoralului bulgăresc, iar locurile lor au fost ocupate de români. Te rog să explici un pic fenomenul ăsta.
Am ajuns aici, în Bulgaria, pentru că am și o apartenență, să zic, genetică. Străbunicul meu a fost bulgar și știți că în sudul Republicii Moldova, de unde vin, sînt sate de bulgari. Într-adevăr, în ceea ce mă privește, pentru că sînt implicat direct în activitatea turistică din 2004, așa s-a simțit în perioada respectivă și asta era marea impresie, parțial greșită, a românilor, că sînt hoteluri pentru turiști germani. Existau, într-adevăr, niște contracte de asociere cu touroperatori germani, care aveau niște standarde pentru condițiile de cazare a turiștilor germani în străinătate. O mare parte din hoteluri erau ori vechi, ori necesitau o infrastructură (unele nu aveau piscinele suficient de mari, altele nu aveau dotările necesare în camere la categorizarea solicitată) și s-a convenit să se investească pentru renovarea hotelurilor înainte de sezon, cu o înțelegere ca să-și scoată investiția acești touroperatori germani prin cazări la un preț foarte atractiv, convenabil pentru ei, și, în felul acesta, într-o perioadă de cinci pînă la zece ani, să-și scoată investițiile în renovarea acelor hoteluri. Au avut de profitat și hotelierii bulgari, pentru că după cinci-zece ani rămîneau cu un hotel recent renovat și răscumpărat pe baza acestor cazări de germani. Și asta a fost impresia greșită, că sînt hoteluri prioritar pentru nemți sau proprietăți ale nemților. Pe hîrtie, notarial, au fost mereu hoteluri deținute de hotelieri bulgari, însă cu un aport financiar înainte de sezon ca să își îmbunătățească infrastructura spre comoditatea turistului german. Și în această ordine de idei, intrau și meniurile în limba germană, și staff vorbitor de germană, animatori, recepționeri. Și un român, fiind doar 3% din capacitatea acelui hotel și auzind vorbindu-se doar germană, rămînea cu impresia că e hotel nemțesc, cînd, de fapt, era hotel bulgăresc cu oaspeți cazați contractual din Germania. Nemții de vîrsta a treia își permit să călătorească, pentru că statul lor are o politică socială foarte bună, pusă la punct (pînă și sindicatele din Franța și Germania călătoresc în astfel de club-hoteluri), și bulgarul n-a avut decît să se conformeze cerințelor lor ca să rămînă cu un hotel renovat. Există tendințe și valuri, niște trend-uri nejustificate pentru Seychelles, Bali sau alte state insulare, fapt pentru care piața germană s-a reorientat. Momentan, toată Europa privește alte destinații de pe continentul nostru, iar bulgarii s-au direcționat pe piața română. Repet, au cîștigat prin raportul calitate-preț și distanța neglijabilă față de litoral. Și la noi, la HVD, în lanțul hotelier cu nouă hoteluri în Bulgaria și unul în Germania, este plin de turiști români. Cînd se retrage o piață, trebuie s-o înlocuiești cu alta și turistul român e un turist care nu depinde de charter-ele de avion, poate urca oricînd în mașină. De Paște, de 1 Mai, Rusalii, sînt perioade de sărbătoare în calendarul românesc care ne provoacă valuri de turiști și cazări. Ne conformăm cu acest lucru, avem angajați și animatori care vorbesc limba română, ca să se simtă turistul român binevenit, să se simtă comod și, cel mai important, să se reîntoarcă. Și să știți că avem turiști loiali care, an de an, vin în Bulgaria, aducînd din ce în ce mai mulți prieteni și rude.
Rezumînd un pic, parteneriatul acesta cu touroperatorii germani a lăsat în urmă un know-how pe care hotelierii bulgari l-au adaptat la noile cerințe ale pieței. Unde crezi că greșesc hotelierii români, în felul în care își desfășoară activitatea, de au foarte puțini turiști străini? Și unde ar trebui să lucrăm ca să remediem această situație?
Diferențele sînt frapante în acest aspect, pentru că împărțim același litoral al Mării Negre, atît în Bulgaria, cît și în România. Ce observ în corelație cu ce se întîmplă pe litoralul românesc e că, în Bulgaria, hotelierii s-au asociat. Există asociații care nu stau doar pe hîrtie. Se fac schimburi de experiență, la capăt de sezon, se vizitează hotelurile din sudul Europei, din Turcia, pînă și din Egipt și Maroc, se preia know-how-ul, se aplică servicii care pot fi bine percepute sau sînt căutate și atunci ne conformăm cu trend-ul. Pînă nu demult, și TVA-ul în turism era mai favorabil, față de ce se întîmplă în România. Sînt condiții care au favorizat piața sau sfera turismului în Bulgaria și, nu în ultimul rînd, statul a prioritizat această ramură a economiei cu miniștri crescuți în domeniu. În Guvernul temporar, ministru a ajuns un fost coleg de-al meu, care a început ca animator într-un hotel de trei stele, după care și-a creat compania sa de animatori și presta servicii de animație către hoteluri din țară și străinătate. După care s-a implicat în Camera de Turism a orașului Varna, capitala maritimă a Bulgariei, s-a remarcat și a fost numit ministru interimar al Turismului Și altfel gîndește o persoană care a crescut în turism și cunoaște de la A la Z toate problemele și aspectele necesare, altfel abordează situațiile. Din păcate, în industria noastră mai lasă de dorit multe chestii, factori care nu țin de turism, dar cel puțin turismul este stimulat, apreciem și sprijinul autorităților locale. Asta văd diferit, pentru că nu e mare știință să prestezi un serviciu all-inclusive. Am văzut cum merge, s-au făcut niște calcule și totul e un joc de numere. Dacă gradul de ocupare a unui hotel depășește 30%, deja sîntem pe plus. Dacă depășește 65%, sîntem pe cîștig. Și în contextul acesta, s-a mizat pe niște factori, niște formule în turism care s-au aplicat și uite că a mers. Acesta e dezavantajul litoralului românesc, pentru că n-am văzut o asociere între hoteluri vecine sau asociații care să se stimuleze, să se ajute, să facă schimb de experiențe internaționale. Se mizează pe două luni de sezon în care trebuie să-și scoată costurile și rămîn cu un val de turiști nemulțumiți care se simt induși în eroare, dezamăgiți, și astfel preferă alte destinații. Bulgarul nu e cel mai primitor om din lume, dar s-a conformat, a pus zîmbetul de serviciu, s-a ocupat să întîmpine turiștii, să-i facă să se simtă bineveniți și la acest aspect au luat-o mult înainte. Noi, în hotelurile HVD, ținem să depășim pînă și standardul normal de aici, prin varietatea de mese, gama de băuturi alcoolice și non-alcoolice, animația. Românii sînt turiști care vin cu familii, cu copii, și atunci am creat și aceste vile unde pot fi cazate familii mai mari, pînă la șase persoane – în felul ăsta am creat un volum de turiști loiali, care revin an de an și pe care încercăm să-i fidelizăm mereu cu ceva noutăți. De exemplu, hotelul Miramar, anul acesta, s-a bucurat de o investiție internă a managementului de patru milioane de euro ca să renoveze restaurantul principal. Puteam să mai stăm încă 15 ani cu restaurantul vechi, dar s-a sesizat la timp că e nevoie să se îmbunătățească ceva. Și turistul apreciază acest lucru, avem de cîștigat pe termen lung.
În concluzie, bulgarul s-a adaptat la cerințele clientului, a reușit să-i personalizeze o vacanță în felul în care el și-o dorește și l-a cîștigat de client fidel.
Da, asta încercăm mereu, să depășim așteptările turistului – îl alintăm, într-un fel sau altul, și devine fidel, pentru că vede ceva ce nu vede în altă parte. Și nu vorbesc doar de România, și în Bulgaria multe hoteluri încă se conduc cu aceeași mentalitate veche, dar noi avem o altă abordare. Sîntem flexibili în luarea deciziilor, mereu cu mintea deschisă să optimizăm și să aducem ceva nou, să-i ținem interesați pe turiști. Și se pare că am reușit.
(articol publicat în Cațavencii nr. 29/721 din 23 iulie 2025 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment