Cînd m-am întors în Salzburg de pe Untersberg, următorul punct în programul city broke-ului a fost Stiegl Brauwelt: asta îmi atrăsese în mod deosebit atenția răsfoind broșura primită la centrul de informare turistică și, cîteva stații de autobuz 10 luat din centru mai tîrziu, eram acolo.
Acolo, adică la marginea orașului, în mijlocul unei pajiști tunse stil gazon de teren de fotbal, în fața clădirilor sobre ale fabricii de bere Stiegl deschise în 1492: cînd Columb descoperea America, salzburghezii găseau și ei berea. O mai găsesc și acum, în curtea interioară a corpului principal, în care intri printr-o poartă de lemn veche, la terasa berăriei cu acces spre restaurant, toalete și muzeul (13 euro) în care urci și cobori trepte și traversezi foste săli de producție amenajate pentru vizitare, trecînd de la toate etapele procesului tehnologic – fermentație, filtrare, maturare, îmbuteliere – la colecția de etichete, sticle, medalii și diplome. La sfîrșitul turului (ghidat sau nu, tu decizi) primești din partea casei un mic cadou, un magnet cu Stiegl și un pachețel de crackers, la recepția care e și magazin de suveniruri, și o bere la draft, în braseria în care poți lua și un prînz frugal. Cu ce rămîi după vizita aici, pe lîngă gustul amărui al berii, e importanța ei ca aliment și ca fenomen social în cultura localnicilor.
Revii în centru, ca să intri la Haus der Natur (8,50 euro). Împrăștiat pe cinci niveluri, muzeul ăsta de științe naturale și tehnologie cu locatari vii (pești, crocodili, șerpi) sau morți (dinozauri, marmote împăiate) e un amalgam interesant de informații și exponate care acoperă o vastă perioadă de timp, de la rocile vechi de milioane de ani la modulele exploratorilor spațiului.
Desigur, nu poți pleca din Salzburg fără să vezi mai îndeaproape Hohensalzburg, castelul de secol XI care supraveghează impunător de pe o colină orașul (12,90 euro). Aici se ajunge foarte simplu, urcînd cu un funicular modern, practic, un lift pe cremalieră spațios, cu vreo trei cabine supraetajate. După o scurtă trecere în revistă a ofertei expoziționale a castelului, de la bustul lui Franz Josef din muzeul principal la cel al lui Pinocchio din muzeul marionetelor de sub arcade (două încăperi cu diorame stil teatru de păpuși), vei încheia vizionarea pe meterezele turnului de observație al fortificațiilor, pentru o vedere de 360 de grade a Salzburg-ului, pînă hăt, la Untersberg-ul urcat dimineață. Singura clădire importantă din oraș care lipsește din peisaj este chiar castelul.
Dacă vrei să-l vezi și pe ăsta de sus, cobori înapoi în centrul istoric, ții pînă la capăt pietonala cu magazine de firmă și faci dreapta ca să dai de turnichetul de acces (3,80 euro) la lifturile care, în 30 de secunde, te duc la platforma muzeului de artă modernă Mönchsberg de pe vîrful dealului omonim, pentru o altă panoramă a orașului, dar din alt unghi. Cînd am ajuns acolo, soarele abia asfințise și mulțimea rezemată de balustradele de piatră ale terasei din fața muzeului privea în jos spre spectacolul orașului. Grupul de oameni îmbrăcați la patru ace care părăsise un restaurant de lux ca să încheie cina cu un desert vizual mi-a confirmat intuiția că ăsta ar fi locul și momentul perfect pentru o ultimă vedere cu luminile orașului, înainte de plecare.
P.S. Am precizat de fiecare dată prețurile city broke-ului de Salzburg pentru că peste tot am utilizat Salzburg Card-ul (care, pe lîngă gratuitatea pe transportul în comun și la anumite obiective, mai are avantajul că te scutește de deranjul achiziționării biletelor de acces: doar l-ai fluturat în fața senzorului și ai intrat, fără să mai stai la coadă, scotocindu-te prin buzunare) și e interesant de făcut un calcul ca să vezi cam cît poți să salvezi folosindu-l. Cu o investiție de minimum 26 de euro (valabilitate o zi, în extrasezon: 1 noiembrie – 30 aprilie) și maximum 44 de euro (valabilitate trei zile, în sezon: 1 mai – 31 octombrie), dacă te miști rapid, poți acoperi într-o singură zi o ofertă turistică ce costă standard vreo 95 de euro. Atît aș fi plătit fără card pentru tot ce-am văzut/făcut în Salzburg. Și lista locurilor care acceptă cardul (diverse muzee, expoziții, galerii de artă, zoo, catacombe, excavații arheologice, case memoriale) e lungă.
(articol publicat în Cațavencii nr. 43/429 din 30 octombrie 2019 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment