Spații de cazare la mare înălțime. Hotel Peștera, Bucegi

Hotel Peștera, Bucegi. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism
Hotel Peștera, Bucegi. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism

În week-end-ul încoronării lui Charles nu m-am dus la Londra. Nici măcar la Viscri, ci în centrul geometric al Bucegilor, la 1.610 metri altitudine. Ca să nu-l privesc la televizor pe proaspătul suveran al Regatului Unit, din camera 401 a noului Hotel Peștera.

Locul: Pentru că aveam altceva mai interesant de făcut. Să aflu, de exemplu, inclusiv din pozele alb-negru înrămate pe pereți, istoria unui spațiu de cazare la mare înălțime care în septembrie curent își sărbătorește centenarul. O sută de ani de existență, dar nu în forma asta, desigur: s-a născut adăpost din lemn, în 1923, cînd Touring Club România (condus de Mihai Haret, nepotul mai cunoscutului Spiru) construia în Poiana Crucii prima cabană din partea valahă a Carpaților, Casa Peștera. Mistuită de flăcări în 1940, din cenușa ei se ridica, în 1942, Cabana Peștera, care avea să dispară tot într-un incendiu, în 1970, lăsînd locul, din 1974, hotelului de categoria A inaugurat pe 31 decembrie 1978, trecut în proprietate privată în 1998 și renovat la starea actuală în perioada 2012-2015.

Peștera prezentului are patru stele corecte în dotări și servicii: 45 de camere cu minibar inclus, prima stație de încărcare pentru mașini electrice din județ, Internet prin StarLink, piscină interioară, patinoar artificial, loc de joacă pentru copii, restaurant cu flori naturale și lumînare pe masă (la cină), autoservire în regim bufet cu ofertă culinară variată, de la pizza și paste la mici, mămăligă cu sarmale și bulz. Camera 401 e micuță, dar intimă, halatul și prosoapele par noi, iar espresorul de cafea și fierbătorul de apă pot fi degrabă vărsătoarele cafelei sau ceaiului de dimineață băute pe balconul cu vedere spre crestele Bucegilor și stația de telecabină legată prin cabluri de Babele. Sau spre macaralele din șantierul corpului de cinci stele alăturat, care va fi gata anul viitor.

Oamenii: Eram aici pentru info break-ul touroperator-ului BIBI Touring cu partenerii, reprezentanți ai hotelului, agenți de turism din țară și vreo cîțiva jurnaliști. Un eveniment de tip workshop, dimineața, și teambuilding clasic, seara, în care s-au prezentat echipe vechi (pe lîngă a organizatorului, cea a gazdei) și produse noi. Remarcabilă pentru grupul BIBI, care are sloganul Vacanța oriunde în România (adică vinde exclusiv turism intern, pentru români și pentru străini, în cinci destinații principale: litoral-Deltă, balneo-wellness, city break, munte și adventure), e utilizarea unui instrument de marketing revoluționar – cataloagele interactive dedicate care se autogenerează, create de Inteligența Artificială pe orice nișă îți imaginezi: pentru clienți care preferă numai hoteluri cu piscină încălzită, doar cazări care acceptă animale de companie, cu facilități pentru persoane cu dizabilități, cu stație de încărcare pentru mașini electrice. Dacă ar exista suficientă cerere, ai găsi probabil oferte și pentru cort cu jacuzzi, minibar și all-inclusive.

Ambianța: Spuneam de atmosfera de teambuilding clasic, cu gîndul la aia de socializare offline, cu un pahar în mînă, de sîmbătă seară, la focul de tabără din fața hotelului, în zona părculețului de aventură. Unde mi s-au declanșat amintirile primei drumeții în zonă, de acum niște zeci de ani. Eram în clasa a XII-a, în tabără la Bușteni. Urcaserăm cu telecabina pînă la Babele, băuserăm o bere la cabană, apoi, după coborîrea pe picioare pînă la Peștera, vedeam, fix pe locul ăla, oameni la plajă, în fața hotelului și a soarelui de început de septembrie.

P.S. Din prezentarea gazdelor am mai aflat ceva interesant: proiectul CJ Dîmbovița pentru zona Padina-Peștera a comunei Moroeni, declarată deja stațiune turistică de interes național pe timpul premierului Dăncilă. În PUZ-ul vechi de două decenii sînt desenate, pe lîngă lacul Bolboci, viitoare mici pensiuni, campinguri de corturi și rulote; pe platoul Padina, în centrul stațiunii, minihoteluri, pensiuni și vile; în zona Peștera, exclusiv hoteluri. Lucrările avansează însă anevoios, într-un parc natural cu multe porțiuni declarate Sit Natura 2000, prohibitive construcțiilor antropice, dar atît de blamatul asfalt al TransBucegilor oferă acces rapid nu numai pantofarilor, ci și mașinii de gunoi, pompierilor, ambulanței. Singura întrebare a workshop-ului mi-a aparținut: Cine face educație montană turiștilor ajunși atît de facil aici, ca să fie redus numărul cazurilor de accidente pe munte? Mi s-a răspuns că Salvamont-ul local, Asociația Turistică Padina-Peștera și recepționerii hotelului, și că în proiect e prevăzut și un centru sanitar bine echipat, cu medicație de prim-ajutor și ambulanță permanentă cu medic. Pentru că dacă suni azi de aici la 112, Salvarea vine cel mai repede într-o oră și jumătate, de la Pucioasa. Cîteodată, din păcate, prea tîrziu.

(articol publicat în Cațavencii nr. 19/611 din 17 mai 2023 și pe catavencii.ro)

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.