Vinerea trecută, pe scena principală a Tîrgului de Turism de la Romexpo, la dezbaterea Asociației jurnaliștilor profesioniști de turism TRAVEL PRO, moderată de președintele Adrian Boioglu și de vicepreședintele Florin Albu, cîțiva reprezentanți ai asociațiilor breslei și, special guest star, șeful agenților de turism au încercat să explice care e „Importanța jurnalistului de turism în promovarea destinațiilor“.
„Presa de turism e aproape moartă. Au fost mai multe publicații; au dispărut. Dacă statul nu se implică, mulți am fost, puțini am rămas și nu vom mai rămîne deloc. Turismul nu poate fi mai bun decît este societatea. Haosul din societatea românească se regăsește și în turism, și în presa de turism, atîta cît mai există. E o deprofesionalizare de sus și pînă jos, de la conducerea statului pînă la portar“, Mihai Ogrinji, redactor-șef România pitorească, președinte AJTR, Asociația Jurnaliștilor de Turism din România.
„Au apărut mulți influencer-i, pînă și moda blogger-ilor a trecut. Acum sînt vlogger-i; blogger-ii, unii dintre ei, se apropiau de statutul de jurnalist. Un jurnalist este un om cu studii sau, dacă nu cu studii, cu experiență, care știe să discearnă informația. Pentru că avem și jurnaliști care, la bază, erau ingineri – dau exemple din istoria presei moderne din România –, dar sînt jurnaliști buni pentru că au experiență, s-au format la locul de muncă. Acum o lună, chinezii au anunțat că desființează orice cont de social media al unui influencer care nu are calificare în domeniu“, Traian Bădulescu, consultant în turism, vicepreședinte Clubul Presei de Turism – FIJET România.
„Vin de la o dezbatere exact pe problemele de media de la Consiliul European. Discuția a fost purtată în prezența mai multor ziariști și, tangențial, s-a atins și profesionalismul – fără să se combată, este adevărat, ceea ce numesc eu diletantism ocazional. Cert este că media, în general (și probabil că și media de turism), nu trece chiar prin cea mai fericită perioadă a sa. Atacurile sînt convergente și de multe ori nejustificate“, Emil Stanciu, vicepreședinte UZPR, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
„Problema majoră pe care eu o văd și o repet pînă mă pensionez, în curînd, este aceea că nu există o politică și o strategie la nivel de stat pentru promovare turistică. Fiecare agenție are un buget, face ceva, mă rog, un eveniment, dar trebuie să existe un buget de la Ministerul Turismului, pentru că acțiunile de promovare a României, atît către români, cît și către străini, necesită bani. Voi aveți nevoie de bani, nu putem să facem promovare gratuită. Da, trebuie să cîștigați, să trăiți, să puteți să duceți bani acasă. Or, din păcate, asta e problema majoră pe care o avem în momentul de față: bugetul de promovare a României este practic zero, atît în România, cît și în străinătate. Două milioane de euro, pentru participare la tîrguri și promovare, nu înseamnă nimic. Trebuie să fie făcute mult mai multe lucruri cu ziariștii. Voi sînteți sîngele care duce imaginea în mintea și în sufletul turiștilor. Atunci cînd scrieți corect, sîntem încîntați, chiar dacă e de rău, dar sînt și niște subiectivisme cu care nu sîntem de acord. Și, în general, mai lăsați-mă cu obiectivismul. Trebuie să scriem de bine, pentru că, după părerea mea, percepția bate realitatea. Dacă voi toți scrieți că la mare plouă și la mare e frumos, nu plouă, știți ce se întîmplă? La mare plouă!“, Alin Burcea, președinte ANAT, Asociația Națională a Agențiilor de Turism.
„Presa de turism e importantă în crearea impulsului de a cumpăra, de a merge în acea destinație prezentată. În douăzeci de ani de scris, săptămînal, la Academia Cațavencu și Cațavencii, am încercat să fiu ochii și urechile cititorilor în locul respectiv și să nu îi mint. Cred că asta e foarte important: să fii onest, să prezinți lucrurile așa cum sînt, chiar dacă la un moment dat s-ar putea să deranjezi sau să superi pe cineva. Și, ca să înțelegem mai bine de ce putem noi, jurnaliștii de turism, să creăm acel impuls de a cumpăra o vacanță, aș face o paralelă cu un termen care este esențial în publicitate – insight. E al doilea lucru esențial, după cîștigarea pitch-ului: niște oameni, copywriter-ii, își sparg capetele să găsească profunzimea acelui subiect, a lucrului pe care vor să-l vîndă. Adevărul din mijlocul acelui produs. Jurnalistul de turism trebuie să găsească insight-ul locului, spiritul lui. Dacă l-a găsit, în funcție de talentul pe care îl are, poate să îi developeze cititorului, celui care îl urmărește, o imagine a ceea ce-ar putea să fie vacanța sau concediul lui“,
Grig Bute
vicepreședinte FIJET România și TRAVEL PRO
(articol publicat în Cațavencii nr. 47/739 din 26 noiembrie 2025 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment