Locul: Ceva mai spre centru față de Pelican, hostelul din care am făcut check-out după prima noapte în Cernăuți și săptămîna trecută la rubrică, dar nu mai mult de cîteva sute de metri, pe aceeași parte a străzii, se află un alt hostel la care te poți caza în oraș: TIU Backpackers. Trebuie doar să faci stînga din bulevard după magazinul de băuturi Wine Time, pe o străduță adiacentă, și-o să dai imediat pe dreapta de ușa maro care se deschide apăsînd în același timp tastele 1 și 7 ale interfonului mecanic paznic al accesului spre apartamentul 3 de la primul etaj. Dacă n-ai citit atent indicațiile, s-ar putea să te învîrtești prin zonă ușor dezorientat, fiindcă intrarea e prost semnalizată (n-are firmă, doar un stencil cu vopsea albastră pe un perete lateral), de parcă ar fi un loc secret de întrunire a unui cerc de inițiați.
Prețurile: Tot 100 de grivne, adică aproximativ 15 lei, ca și dincolo, la Pelican. Banii i-a încasat recepționerul cu birou pe hol,…
Oamenii: …Oleg, un român originar din Ținutul Herței cu care am trecut de la o extremă verbală la alta: de la noncomunicarea pelicaniană la lungi povești, în românește. Dormitorul principal (există și duble pentru cupluri), plin de paturi bunk, pavoazat cu drapele internaționale și cu o bicicletă atîrnată de tavan, era aglomerat în week-end-ul ăla din cauză de Zilele Orașului. La masa din sufrageria-bucătărie-anticameră de toaletă (cam îngrămădită și aproape mereu ocupată), am socializat mai mult cu Sergi, un georgian din Tbilisi, Kris, un georgian din Atlanta (fan Lucian Pintilie – văzuse toate filmele regizorului!), Valentina, prietena lui localnică, și mai puțin cu restul, tinerii kieveni veniți la concertul unei trupe pop-rock ucrainiene foarte celebre (la ei). Veteranul hostelului era egipteanul cu cetățenie americană Ibrahim, un globe-trotter rastafarian cu barbă și plete pînă la brîu în vîrstă de 64 de ani, care de vreo cinci ani, se cazează prin hostelurile ieftine din zonă (Cernăuți, Lviv, Odessa – apropo, a trecut și prin București sau Vamă), deși are apartament în Chișinău. De ce? Evită să locuiască singur: e bolnav de astm și, în caz de criză, să existe cineva care să cheme ambulanța, mi-a zis.
Ambianța: Am stat două nopți la TIU Backpackers. Mai mult de nevoie: aș fi testat și atmosfera celorlalte două hosteluri ale orașului, Like și Yard, pe care le-am și vizitat, dar erau complet ocupate. A, dacă vă întrebați cumva de la ce vine TIU din titlu: de la Travellers International Ukraine, numele primit de la proprietar, Mike, un englez căsătorit cu o ucrainiancă, care îl lasă administrator pe Oleg, cît timp e plecat el prin UK.
(articol publicat în Cațavencii nr. 11/294 din 22 martie 2017)
Be the first to comment