ANA ROXANA ȘLEMCO, director ADR Nord-Est: „Considerăm că regiunea noastră e un giuvaier necunoscut, o comoară ascunsă a Europei“

Marțea trecută, revista noastră a fost invitată la Botoșani, la Gala Turismului „Descoperă Nord-Est”. Mai multe despre acest eveniment ajuns la a zecea ediție aflăm de la organizatorul principal și coordonatoarea proiectului, Ana Roxana Șlemco, directorul Centrului Regional de Studii al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.

E un eveniment itinerant, extrem de complex, pe care ADR Nord-Est îl organizează de zece ani. Anul acesta, am organizat o gală aniversară, un eveniment care reunește operatori din sectorul turismului, atît din mediul privat, cît și din mediul public, instituții care promovează și dezvoltă turismul regional. Un eveniment care înseamnă, pe lîngă o gală de premiere a performerilor din acest domeniu din regiunea noastră, și o conferință în care facem schimb de bune practici, aflăm cele mai noi lucruri din acest domeniu, atît de la specialiști din turism din România, cît și din străinătate.

La un astfel de eveniment vin anual peste două sute de participanți. Sînt reprezentanți ai organizațiilor de management al destinației din regiunea de nord-est a României, care acoperă cele șase județe: Iași, Vaslui, Neamț, Bacău, Suceava, Botoșani. De asemenea, reprezentanți ai sectorului hotelier, ai restaurantelor, pensiunilor din zonă, producători locali din industria alimentară sau non-alimentară care au legătură cu sectorul turismului, agenți de turism, ghizi, bloggeri de turism, jurnaliști – anul acesta, am avut oportunitatea de a-i avea alături de noi pe membrii asociației jurnaliștilor profesioniști de turism din România, Asociația Travel Pro. De asemenea, am beneficiat de prezența unei delegații formate din membri ai diferitelor patronate din România, dar și din Republica Moldova și din Ucraina, de la nivel central din partea acestor țări, de la Oficiul Național de Turism al Ministerului Culturii din Republica Moldova, precum și din Ucraina, de la Asociația Comunităților Agențiilor de Dezvoltare. Au fost prezente foarte multe personalități ale vieții publice din România: de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului, Digitalizării și Turismului din România, domnul Laurențiu Gîdei, secretar de stat, persoane și reprezentanți de seamă care au venit aici nu doar pentru a se întîlni și pentru a povesti despre ceea ce au realizat în cursul acestui an pentru dezvoltarea și promovarea turismului, dar și pentru a se reuni la aceeași masă și pentru a pune bazele proiectelor viitoare, a acelor proiecte care, de anul viitor, vor încerca să aducă mai mulți turiști în această regiune.

Este un eveniment care a cuprins și o expoziție gastronomică a regiunii noastre, o expoziție informativă a patrimoniului cultural, a destinațiilor turistice din regiune. Conferința a avut panel-uri dedicate diferitelor teme de interes și de actualitate la momentul de față, și anume turismul sustenabil, turismul bazat pe economie circulară, inovația în turism. A cuprins panel-uri dedicate unor rute pe care noi le-am gîndit și le-am dezvoltat de-a lungul timpului – o parte dintre ele sînt deja atestate de ministerul de resort. E vorba despre Ruta Romantică, care cuprinde toate acele obiective culturale, clădiri de patrimoniu sau clădiri care poartă în spate o istorie romantică, o poveste de dragoste a celor care au locuit sau care au pășit într-un anumit moment al istoriei în clădirile respective, și care merită să împărtășească aceste povești care pot fi atractive pentru turiști.

O altă rută foarte interesantă, pe care noi am dezvoltat-o la nivel național, este Ruta Gastronomică. O rută care cuprinde un traseu de aproximativ 570 de kilometri din regiunea de nord-est a României și care include treizeci de obiective la nivel de bază, urmînd ca această rută să se extindă cu alte obiective. O rută care cuprinde restaurante, puncte gastronomice locale, gospodari care pot să transmită rețete specifice locale generațiilor viitoare, muzee în care se regăsesc diferite scrieri care împărtășesc povești gastronomice și multe alte locații interesante, care ar putea fi atractive pentru cei interesați de gastronomia specifică locurilor noastre. Un patrimoniu cultural imaterial extrem de bogat, pe care noi dorim să-l punem la dispoziția celor care vor să ne cunoască îndeaproape, atît ca tradiții, ca identitate, ca oameni, ca ospitalitate.

De asemenea, am avut în cadrul acestei gale un moment extrem de important, în care am lansat un nou proiect legat de o rută, un pod între culturi. Este vorba despre Ruta Cucuteni-Trypillia, un itinerariu cultural-turistic pe care noi vom începe să îl dezvoltăm începînd cu anul 2026. Va avea o etapă foarte importantă de documentare și cercetare pe care o vom realiza împreună cu un parteneriat format din instituții de la nivel cultural regional, dar și național, din România, Republica Moldova și Ucraina. Cu această ocazie s-a semnat, în timpul galei, un memorandum de înțelegere între aceste instituții, urmînd ca acest memorandum să cuprindă mulți alți parteneri relevanți, care ar putea să contribuie la această etapă de documentare și, ulterior, la întocmirea și creionarea acelui traseu care să cuprindă toate obiectivele importante, dar într-un format interesant și captivant pentru turiști. Ținem foarte aproape de specialiștii în domeniul turismului, arheologiei, muzeografi, istorici, care ne vor pune la dispoziție informațiile corecte necesare, astfel încît tot ceea ce se va transmite turiștilor să se regăsească într-un format extrem de bine documentat. Ceea ce ne dorim pentru anul viitor este ca acest proiect să demareze cît se poate de repede, să fie un proces accelerat și, în același timp, să ne putem alinia cu procesul de recunoaștere a dosarului UNESCO pentru Cultura Cucuteni. Este un proces în lucru la care lucrează specialiștii de la Centrul de Cercetare în Arheologie al Culturii Cucuteni. Vorbim despre specialiști de la Muzeul de Arheologie și Artă Neolitică Cucuteni din Piatra Neamț și de la Facultatea de Istorie a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, un dosar la care se lucrează de ceva timp și care conține candidatura Culturii Cucuteni pentru a face parte din lista patrimoniului cultural UNESCO. Considerăm că este un atu faptul că la președinția UNESCO se află pentru o perioadă de timp reprezentanți din România și considerăm că acest moment în care ne regăsim acum, și în care mai multe proiecte au pornit la drum pentru a scoate în evidență și a reliefa importanța și valoarea acestei culturi, probabil, că nu este o coincidență – se lucrează de ani de zile, sînt foarte multe părți interesate, foarte mulți parteneri și organizații care își doresc ca această rută cultural-turistică legată de Cultura Cucuteni-Trypillia să devină realitate. Au fost foarte multe proiecte de-a lungul timpului, multe dintre ele disparate, unele mai mari, altele mai mici: sînt festivaluri dedicate acestei culturi și care poartă denumirea și brand-ul Cucuteni, companii ale industriilor creative care realizează diferite produse textile care poartă simboluri ale Culturii Cucuteni, sînt meșteri populari care, de ani de zile, utilizează aceste simboluri în produsele pe care le comercializează și le vînd. Ne dorim ca toate aceste eforturi să fie integrate, să se regăsească într-o platformă comună, într-o asociere de forțe, astfel încît să putem obține un brand integrat, un brand recognoscibil, care să comporte toate elementele identitare și corecte ale acestei culturi, în așa fel încît să putem promova acest brand, această rută la nivel mondial, pentru că această cultură reprezintă parte din identitatea noastră, din istoria noastră – reprezintă una dintre cele mai vechi culturi din lume și e păcat să nu se cunoască aceste lucruri despre noi și despre țările învecinate.

E un proiect transfrontalier interesant și inedit care ar putea avea succes. Care ar fi cea mai mare provocare pentru dumneavoastră și partenerii dumneavoastră? Poate, contextul politico-social?

Da, e adevărat. Se remarcă în ultimii ani un declin al turismului. Toată lumea știe acest lucru și sînt mai mulți factori care au condus la această situație. Dacă ne referim în mod special la regiunea de nord-est a României, care se află într-o poziție geografică destul de sensibilă, într-un context sensibil în momentul de față, învecinarea cu Ucraina și toată această perspectivă a războiului a influențat foarte mult decizia turiștilor de a vizita această zonă, pentru că foarte mulți consideră că sîntem într-o zonă de conflict și atunci este riscant să vii aici. Lucru total neadevărat: sîntem într-o zonă foarte sigură, foarte frumoasă, foarte atractivă și ospitalieră, lucrurile sînt așa cum au fost dintotdeauna aici. Și după criza pandemică fluxurile de turiști s-au diminuat foarte mult, însă noi sîntem optimiști și trebuie să ne facem planurile din timp – așa cum fiecare își face planuri la sfîrșitul anului pentru anul viitor, așa și noi trebuie să ne pregătim din timp cu ceea ce vrem să ieșim mai nou pe piață. Asta și pentru că un astfel de proces este destul de complex, necesită o conștientizare și o asumare nu numai din partea unui nucleu mic de parteneri care lucrează în această etapă de documentare, ci și din partea unui cumul întreg de părți interesate de la nivel instituțional, din diferite sectoare de activitate, cît și din mediul public și privat, care să conștientizeze că valorificarea acestui patrimoniu cultural înseamnă un atu pentru toate aceste trei țări și, la nivel european, poate fi o atracție extraordinară pentru turiști.

Sînt anumite momente, ciclice, le denumim noi, cînd deja anumite destinații se uzează moral. Sînt extrem de comercializate, devin suprasaturate și atunci turiștii, și, evident, agențiile de turism care vor să vină în întîmpinarea nevoilor clienților lor, caută locuri fresh, proaspete, itinerarii noi care pot să aducă un plus de noutate și de atractivitate turiștilor care doresc să mai vadă și altceva față de ceea ce au văzut înainte. De aceea o astfel de rută cultural-turistică reprezintă pentru noi un proiect de viitor extrem de atractiv și de inovativ. Și ceea ce ne dorim în acest moment este ca toată munca științifică, academică și de cercetare a celor care lucrează în domeniul arheologiei, istoriei, a muzeografilor, să fie transpusă într-un ambalaj atractiv, ușor de înțeles, familiar, prietenos turiștilor. Pentru că e clar că sînt o serie de elemente incluse într-o listă imaginară a Rutei Cucuteni – multă lume știe despre muzeele unde se regăsesc artefacte, despre siturile arheologice –, însă este foarte important ca toate aceste lucruri să fie legate într-o rută pe care un turist poate să o parcurgă fie de la un capăt la altul, fie în ritmul propriu, pe bucăți. Pentru că vorbim de un areal extrem de mare, care acoperă cele trei țări și care, evident, necesită mai multe vizite pentru a-ți putea face o idee și a înțelege de fapt ce a însemnat această cultură și ce elemente de atractivitate pot fi puse la dispoziția turiștilor.

Revenind la Gala Turismului, anul acesta la a zecea ediție, să spunem că în fiecare an aceasta a avut loc în diferitele județe componente ale ADR Nord-Est. Pe lîngă partea de conferință – care e mai mult decît o prezentare, e un dialog de idei –, a existat și o parte de degustare a produselor tradiționale din regiune, pentru că în acea sală erau și reprezentanți ai HoReCa, care au oferit din produsele lor, chiar inovative: am remarcat o rețetă de trandafiri murați. Vă rog să detaliați un pic și partea aceasta de experiență culinară, de degustare a produselor locale.

Expoziția gastronomică reprezintă un element central al evenimentului pe care noi îl organizăm în fiecare an într-un alt județ al regiunii de nord-est a României. Este o expoziție în care reunim producători locali din industria alimentară și non-alimentară, artizani, meșteri populari care sînt direct conectați cu industria turismului. Sînt cei care pun în valoare patrimoniul gastronomic al regiunii noastre, identitatea, tradițiile, tot ceea ce ține de specificul local al acestei regiuni. De fiecare dată îi invităm, din toate județele, să vină la această expoziție pe cei care consideră că pot să pună în valoare și să exploateze, în modul pozitiv al cuvîntului, patrimoniul cultural local, atît cel material, cît și cel imaterial, Ce ne dorim prin acest concept, de a organiza această expoziție gastronomică, este de a pune în valoare acele rețete specifice, preparate care se regăsesc doar în anumite zone sau destinații ale regiunii noastre. În fiecare an, realizăm un parteneriat la nivel local cu instituții, cu organizații care cunosc foarte bine realitatea din teren, care-i cunosc foarte bine pe operatorii din domeniul turismului – chiar dacă ne referim la pensiuni, restaurante cu specific local sau tradiționale, dar și la producătorii din industria alimentară, cei care fac brînzeturi sau preparate din carne mai deosebite față de alte zone ale țării. Aceste parteneriate creează conexiunea directă cu acești reprezentanți ai industriei turismului care vin în cadrul evenimentului pentru a-și expune produsele, pentru a se întîlni cu ceilalți din industrie de la nivel regional, pentru a face schimb de experiență și pentru a se face cunoscuți celor care caută locații în care ar putea să ducă turiștii, pentru a cunoaște și a degusta diferite preparate sau diferite produse pe care le pot găsi doar la nivel local.

Anul acesta am avut un parteneriat extrem de fructuos cu Consiliul Județean Botoșani, cu Primăria Municipiului Botoșani, cu Camera de Comerț și Industrie, cu Direcția de Agricultură și Dezvoltare Rurală a Județului Botoșani, cu patronatul HoReCa. Doar din județul Botoșani au participat la această expoziție în jur de cincizeci de expozanți, iar de la nivel regional, cu ajutorul partenerilor, Consilii Județene, Camere de Comerț, Primării, Asociații de Promovare a Turismului și Organizații de Management al Destinației, am reușit să avem aici invitați peste 40 de expozanți. De asemenea, expoziția nu a însemnat doar gastronomie, dar și un moment în care i-am văzut la lucru chiar pe meșterii populari, artizani în ceramică, în diferite materiale textile, care realizează diverse suveniruri care ar putea să reprezinte amintiri frumoase pentru turiști. Amintiri și suveniruri făcute din materiale și cu mînă de lucru locală, nu cele care se regăsesc de obicei în diferite tîrguri, făcute prin toate țările lumii, nu în România. Deci un total de aproximativ 90 de expozanți, standuri de informare ale diferitelor destinații din cele șase județe ale regiunii – Consilii Județene, Asociația de Promovare a Ținutului Zimbrului, Asociația de Ecoturism Țara Dornelor, Organizația de Management al Destinației Piatra Neamț, din Iași, din Suceava, din Botoșani, din Vaslui, din Bacău. Au fost peste 300 de participanți la această gală, nu doar expozanți: am avut participanți din industrie, pentru că a fost un eveniment special dedicat celor care lucrează în industria HoReCa și mai ales celor care promovează turismul intern și turismul de incoming, fiindcă am avut și agenții de turism. Chiar am fost la un moment dat întrebați de ce n-am invitat toate agențiile de turism – pentru că noi ne adresăm în special celor care atrag turiști în această regiune. Pe noi asta ne interesează, să promovăm turismul Regiunii Nord-Est. și ne-am focalizat atenția mai mult spre cei care reușesc să promoveze turismul din zona noastră și atrag fluxuri de turiști aici.

După zece ediții ale acestei gale, dacă priviți în urmă, cum a evoluat peisajul turistic al regiunii?

Sînt mai multe elemente pe care le pot expune și, pentru a răspunde acestei întrebări, încerc să fac un exercițiu de memorie și să-mi amintesc cum a fost la prima ediție, pe care am organizat-o la Piatra Neamț, acolo unde este sediul central al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, într-o încercare timidă de a vedea care ar putea fi părțile interesate, un fel de mapare a partenerilor pe care noi am putea să contăm în acest demers de promovare regională. Sîntem singura agenție pentru dezvoltare regională din țară care și-a inclus în lista atribuțiilor și dezvoltarea și promovarea turismului, pentru că în mod normal nu stă în atribuțiile unui ADR, conform legii dezvoltării regionale, de a se focusa spre turism. Noi avem o abordare globală: trebuie să fim atenți și să impulsionăm dezvoltarea regională în toate sectoarele regiunii. Dar, pentru că în baza unei strategii de specializare inteligentă, care a fost elaborată cu un cumul de parteneri și operatori din regiune, am identificat cîteva sectoare-cheie cu potențial de inovare și cu potențial de dezvoltare accelerată, în care turismul se regăsește ca sector cu potențial de dezvoltare, atunci am luat hotărîrea să ne axăm într-un mod mai deosebit, într-un mod mai aplicat, asupra acestui sector. E adevărat că și acest eveniment, Gala, a crescut foarte mult, dar și acțiunile și interacțiunile noastre cu operatorii din domeniu au devenit din ce în ce mai multe, mai numeroase, mai apropiate și mai fructuoase. Ce am putut să constatăm este faptul că, poate și datorită investițiilor care s-au realizat în turism (și a celor private care vin din resurse proprie, dar și a celor care au fost făcute din finanțare externă unei companii sau unei instituții publice – și aici mă refer la fondurile europene pe care Agenția pentru Dezvoltare Regională, prin programul regional, le-a pus la dispoziție instituțiilor publice și private din regiune), se văd foarte multe schimbări. Dacă ne gîndim la acele scheme de finanțare pentru extinderea unor unități de cazare, pentru digitalizare, pentru dotarea cu echipamente moderne și tehnologii în diferite companii și operatori privați care fac parte din sectorul HoReCa, trebuie să evidențiez că și rolul fondurilor europene a fost unul extrem de important în ceea ce se vede acum în sectorul turistic la nivelul regiunii noastre.

Este o diferență uriașă, dacă ne uităm un pic la nivelul de calitate al drumurilor județene, față de acum 10-15-20 de ani. E adevărat că poate nici acum nu sînt toate asfaltate, poate nu sînt toate în cea mai bună formă, dar e o diferență uriașă, adică trebuie să recunoaștem că sînt niște progrese remarcabile. De asemenea, ne-am preocupat ca, de la începutul acestui demers al nostru, al campaniei “Descoperă Nord-Est”, împreună cu colegii de la departamentul de planificare și cu o serie întreagă de parteneri de la nivel regional, să întocmim un plan regional de acțiune în domeniul turismului și al patrimonului cultural, în așa fel încît să identificăm proiecte noi, inițiative noi, în afară de a face o mapare și o cartografiere a situației existente a turismului din regiune, în colaborare cu direcțiile de statistică, cu toți cei care au putut să ne dea informații despre acest domeniu. În acest consorțiu și parteneriat regional s-au identificat o serie de noi proiecte de inițiative care merită să fie incluse într-o listă de proiecte care ar putea fi finanțate, fie din fonduri publice sau private proprii, fie din fonduri europene, în următoarea perioadă. Toate aceste lucruri se discută în cadrul galelor de turism, pentru că aceste gale înseamnă și dezbateri, înseamnă și schimb de experiență – înseamnă acel spațiu de dialog în care fiecare dintre cei de la nivel regional pot veni să transmită celor cu care colaborează în regiune despre proiectele pe care vor să le facă și credem că ce am obținut noi cel mai mult a fost acest sentiment de unitate, de integrare și de coagulare a unor inițiative care, acum 10-15 ani, erau inițiative locale județene și care, încet, încet, au început să devină inițiative regionale. Aceste rute care unesc diferite județe dintr-un colț al regiunii în celălalt, acestea sînt niște lucruri, spunem noi, remarcabile, niște rezultate excepționale, pe care am reușit să le obținem de-a lungul timpului tocmai datorită acestui proces.

Gala Turismului înseamnă un moment de referință în decursul unui an. E vorba de un eveniment care se desfășoară pe parcursul unei zile (sau a două, trei zile, dacă include și un infotrip de descoperire și explorare a zonei în care se desfășoară), dar, în același timp, încununează toate eforturile și toate activitățile pe care noi le întreprindem de-a lungul întregului an, în colaborare și pentru partenerii din regiunea noastră, asta însemnînd campanii de conștientizare și educare privind tot ce înseamnă tehnologii noi legate de digitalizare, de turism sustenabil, de inovație în domeniul turismului, campanii pe care noi le derulăm pentru partenerii publici și privați. Sînt instruiri pe care noi le punem la dispoziție: dezvoltăm capacitatea instituțională a partenerilor noștri în domeniul turismului, punîndu-le la dispoziție diferite tipuri de instruiri la care ei au acces datorită proiectelor și programelor pe care noi le desfășurăm. Instruire, atît în țară, cît și în străinătate, la turism, cu furnizori de instruire superspecializați în acest domeniu. Vorbim despre materiale de promovare ale regiunii pe care noi le facem, tot în colaborare cu partenerii noștri pe care îi vizităm, pe care îi cunoaștem la ei acasă, de la care obținem informații, și proiecte prin care reușim să creăm rețele de colaborare între operatorii din România și cei din străinătate, tocmai pentru a face schimb de know-how între ce avem noi aici în regiune și ce pot să învețe ca modele de bună practică și să aplice, aici, în regiune, din străinătate.

Aveți un mesaj pentru viitorul turist care își propune să viziteze această regiune? De ce ar trebui neapărat să aleagă să facă o vacanță aici?

Această zonă de nord-est a României cred că reprezintă un complex de mai multe destinații turistice și mai multe tipuri de turism la un loc. Considerăm că regiunea noastră e un giuvaier necunoscut, o comoară ascunsă a Europei. Avem natură, avem cultură, un patrimoniu cultural, material și imaterial extrem de bogat, care nu a fost făcut cunoscut pînă în prezent, care merită să fie explorat și valorificat. Există posibilitatea de a-ți petrece un sejur de cel puțin șapte zile în această regiune, bătînd regiunea de la un capăt la altul, practicînd diferite tipuri de turism pentru familii, pentru cei care doresc turism de aventură, pentru turism cultural sau ecumenic. Sînt o serie de rute: Drumul Mănăstirilor, Ruta voievodului Ștefan cel Mare și Sfînt, cu toate obiectivele culturale care sînt incluse în această rută, mănăstirile pictate din Bucovina, mănăstirile din Neamț, turismul rural. În regiunea aceasta încă se mai găsesc sate așa cum poate erau acum o sută de ani, în alte zone ale României sau în alte țări. Aici încă vezi pe drum oameni care își transportă lucrurile din gospodărie sau recolta cu căruța trasă de cal, încă vezi crescătorii sau ferme de vaci. Sînt foarte multe locuri și peisaje spectaculoase, de la munte la lacuri, peisaje spectaculoase de cîmpie și de deal, păduri foarte frumoase. Îi invităm pe toți cei care doresc să viziteze această regiune, să afle despre noi, să cunoască informații noi, pe un site pe care noi îl promovăm și în care includem multe informații despre această regiune. Se numește descoperanordest.ro și sînt acolo extrem de multe informații pentru toți cei care vor să ne viziteze.

(articol publicat în Cațavencii nr. 50/742 din 17 decembrie 2025 și pe catavencii.ro)