La Gala Turismului Descoperă Nord-Est organizată de ADR Nord-Est, în week-end-ul trecut, la Gura Humorului, a fost prezent și ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu. După intervenția din cadrul conferinței, a acceptat invitația de a încerca să răspundă la o parte din multele întrebări ale turismului românesc rămase încă nerăspunse.
Am ascultat cu mare atenție discursul dumneavoastră și mi-a atras atenția faptul că ați propus ca Turismul să fie un domeniu strategic. Mai concret, puteți să ne spuneți ce presupune chestia asta? Veți avea mai multă susținere din punct de vedere politic, din punct de vedere al bugetelor care vor fi alocate în acest domeniu?
Într-adevăr, în momentul în care am lucrat printr-o Ordonanță de Urgență la modificarea Ordonanței 58, cea care guvernează activitatea de turism din România, pentru a da forma finală a modalității de construire și constituire a OMD-urilor (Organizațiile de Management al Destinației), într-unul din articole am definit turismul domeniu strategic al economiei naționale. Este punctul de plecare de la care trebuie să pornim pentru a ne atinge o țintă, aceea de a crește ponderea activității turistice din România în Produsul Intern Brut, de la 2,9%, cît raporta Institutul Național de Statistică pentru anul de vîrf al turismului românesc, spre media europeană, cea care este 10 %. Evident că este doar un punct de plecare. Programele amintite, modificările legislative, manifestările în care îi pui la un loc pe toți actorii care au competențe și implicare în activitatea turistică sînt următoarele etape pentru a ne atinge acel statut, acea țintă finală, ca, într-adevăr, Turismul să fie considerat domeniu strategic al economiei naționale.
Spuneați, referitor la brandul turistic al României, că ați constituit un grup de lucru în care ponderea cea mai importantă o are sectorul privat. Cum previzionați că se va face această alegere a brand-ului și cum va fi implementat pentru a ne folosi la maximum de el? Pentru că e legat, desigur, de incoming, de creșterea numărului de turiști străini în România, domeniu în care avem un potențial neexploatat.
Constituirea prin Ordin de Ministru al acestui Consiliu de Brand Turistic Național, din care fac parte, așa cum spuneam, doar cinci reprezentanți ai ministerului și peste douăzeci de reprezentanți ai industriei din domeniul privat, are un rol clar, acela de a găsi căile prin care brandul turistic național să fie folosit. Dacă în cadrul dezbaterilor din consiliu se ajunge la concluzia că trebuie modificat ceva, trebuie schimbat ceva, e sarcina ulterioară a ministerului să o facă. Pe de altă parte, activitatea acestui Consiliu de Brand Turistic Național se vrea, pe componenta de promovare, precursorul OMD-ului, viitorului OMD național, pentru că, în final, la sfîrșit de an 2023, atunci cînd vom avea constituite cele opt OMD-uri regionale, care vor funcționa pe structura fostelor provincii istorice, să putem constitui OMD-ul național, care să preia activitatea de promovare. Trebuie să recunoaștem, după 30 de ani, statul român, prin reprezentantul activității de turism – că a fost minister de sine stătător, că a fost agenție, că a fost, cum este și acum, minister integrat în cadrul altui minister – nu și-a atins scopul: promovarea unitară a destinației turistice România. Pe de altă parte, la nivel zonal, regional și local, sînt foarte multe reușite în ceea ce privește promovarea, dar sînt punctuale și nu au forța de a concura cu promovări profesioniste făcute de alte țări.
În 2023, Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană. Cum vede Ministerul Antreprenoriatului și Turismului acest eveniment care depășește sfera culturală și va influența, desigur, și turismul din zonă?
Ministerul are deja un protocol de colaborare pe această temă, pentru că acel eveniment poate fi, și cu siguranță va fi, un vehicul de promovare. Ne vom implica cu tot ceea ce este posibil din punct de vedere legal, cu tot ce înseamnă resursă umană profesionistă pe care o avem la nivel de minister și încercăm să antrenăm în această colaborare și operatorii privați din turismul românesc.
Urmează o întrebare la care nu știu dacă puteți să îmi răspundeți. Probabil, cunoașteți situația de la Băile Herculane, o stațiune balneo-climaterică de renume, cu o istorie foarte importantă, care în prezent a ajuns, practic, o ruină. Poate ministerul să facă ceva pentru Băile Herculane?
Băile Herculane ar fi trebuit să fie emblema turismului balnear din România. Din păcate, nu este și lucrurile stau așa cum ați descris dumneavoastră. Din punct de vedere administrativ, ministerul nu are competențe – e o chestiune care ține de o administrație locală dintr-o destinație turistică și de proprietarii unor structuri de primire turistică și activități balneare de acolo. Pe de altă parte, ministerul are, și e obligat să aibă acest lucru prin programul de guvernare, o atenție specială pentru turismul balnear. În primul rînd, Hotărîrea de Guvern care va fi adoptată în săptămînile următoare, care va defini planul de investiții din turismul românesc, plan prin care autoritățile locale vor primi sume pe care să le investească, va avea două componente: una, domenii schiabile și cea de-a doua, exact turismul balnear. Administrația locală din zonă va putea apela la resurse guvernamentale pentru a rezolva o parte din probleme. Pe de altă parte, în paralel, ministerul lucrează, și sper, dacă nu la sfîrșitul acestui an, la începutul anului următor, să punem în aplicare o schemă de minimis prin care să ajutăm operatorii din turismul balnear să se capitalizeze, să se modernizeze. Prin această schemă, operatorii vor putea primi, așa cum spuneam ceva mai devreme, pînă la 200.000 de euro, reprezentînd maximum 50 % din valoarea investiției, pentru a dezvolta și, acolo unde e cazul, pentru a remedia, lucruri care nu arată cum ar trebui să arate în momentul de față. Una cu alta, avem în intenție ca acest program de susținere, așa cum scrie în programul de guvernare, să se deruleze pe o perioadă de zece ani. În măsura în care autoritățile locale, cînd discutăm de planul de investiții, și operatorii privați, cînd discutăm de schema de minimis, vor aplica, vor exista resurse venite de la stat, prin intermediul ministerului, pentru a ajuta stațiunea Băile Herculane să își recapete locul pe care ar trebui să îl aibă în cadrul turismului balnear din România.
O primă măsură ar fi înființarea unui OMD în zonă, care să-i ajute pe antreprenorii locali care fac anumite lucruri. Există niște insule, niște hoteluri care arată foarte bine, dar, în momentul în care ai ieșit din ele, te impiedici în trotuarul spart, nu există iluminat stradal… și alte probleme care țin de administrația locală.
Eu aș crede că în primul rînd ar trebui să apeleze la cele două forme de sprijin pe care ministerul le imaginează pentru viitor. Da, OMD-ul local va trebui să joace un rol important, însă lucrurile sînt cumva indirecte. Să ne înțelegem, conform prevederilor din lege, în momentul de față, finanțarea unui OMD va avea la bază exact taxa de stațiune și taxa de promovare turistică încasată de la operatorii de turism din zonă. Ori, în momentul în care nu ai activitate suficientă, bugetarea va fi redusă, cel puțin la început. Acesta este motivul pentru care le recomand celor de acolo să apeleze la programele viitoare ale ministerului.
În anul 2018, Ministerul Turismului a organizat niște infotrip-uri pentru jurnaliștii străini, motivul fiind, la momentul respectiv, preluarea de către România a președinției Consiliului Europei. Aceste infotrip-uri, care au fost organizate în diverse locuri din țară, au avut rezultate mai puțin scontate. Mă refer în special la cel de la Iași, care – nu știu dacă sînteți informat – a fost organizat destul de neprofesionist, ca să mă exprim elegant. Aveți în plan să mai faceți asemenea acțiuni? V-am auzit spunînd ceva despre invitarea unor bloggeri, dar pentru jurnaliștii străini din vestul Europei, în principal din țările-țintă, de unde așteptăm turiști, aveți în plan să organizați asemenea evenimente?
Nu vreau să mă pronunț pentru ce a fost în trecut. Pe de altă parte, pe componenta de promovare aș prefera ca răspunsul să vină din partea Consiliului de Brand Turistic Național. Aceasta e rațiunea pentru care l-am constituit, altfel ar fi putut încerca ministerul să aibă inițiative proprii. Deocamdată, de acolo ne-au venit patru propuneri pe componenta de promovare: apelarea la influencer-i, dezvoltarea platformei România.travel, o promovare pe ce înseamnă media națională și o promovare combinată, online-TV, pe principalele două țări furnizoare de turiști străini pentru România, în speță, Germania și Marea Britanie.
În final, aș vrea să vă arăt tricoul pe care îl port și pe care scrie Innsbruck. Face parte dintr-o strategie de marketing, dintr-un brand de zonă. E o idee pe care probabil că ar trebui să o implementăm și noi, pentru că omul care cumpără un astfel de tricou ne va face reclamă gratis, la el în țară, în orașul lui. Vă gîndiți ca într-un viitor nu prea îndepărtat să avem și noi tricouri cu România, cu Gura Humorului?
Cînd spuneți Innsbruck, mă gîndesc prima dată la un domeniu schiabil, ori noi mai avem pași de făcut pînă acolo. Strict la subiectul ridicat de dumneavoastră, vom vedea, pe viitor, poate fi una din modalitățile de promovare, însă, repet, statul, de-a lungul timpului, s-a dovedit incapabil să articuleze componenta de promovare turistică. Am cedat într-o primă fază această competență Consiliului de Brand Turistic Național, iar în viitor această componentă va fi preluată de OMD-ul național.
(articol publicat pe catavencii.ro, 29 septembrie 2022)
Be the first to comment