Astăzi, la Ora de Turism, avem un episod special al serialului cu opinii de turist străin în România. De data asta nu cu jurnaliști, ci cu profesori europeni veniți prin programul Erasmus la Iași. Deci, prima întrebare, ca la școală, ar fi: „Înainte să ajungeți aici, v-ați făcut lecțiile despre România, doamnelor și domnilor profesori?”.
Cine sînteți și de unde veniți?
Eu sînt Hugo și vin din Porto, Portugalia.
Prima dată în România?
Da, este prima dată.
Care e primul lucru pe care l-ați remarcat, venind aici?
Am venit via București. La început am fost cam… Nu vreau să spun speriat, dar cred că infrastructura nu e la fel de europeană ca aceea cu care sînt obișnuit. Așa că m-am gîndit: Bine, poate că această țară e cam în urmă. Totuși, cînd am ajuns la București, lucrurile au început să se clarifice. Chiar dacă am observat că e un oraș vechi, are un fel de putere, e un oraș vibrant. Și ideea aceea inițială a început să dispară. Acum, ajungînd la Iași, acea idee preconcepută a dispărut definitiv. În opinia mea, portughezii au prejudecăți despre România ca țară. Dacă aș întreba 10 persoane dacă vor să viziteze România, 9 ar spune că nu, că nu se află printre prioritățile lor. Dar, pentru mine, e o experiență incredibilă.
Ce știați despre țara noastră, înainte de a veni aici? Ați spus că nu are o imagine prea bună în Portugalia.
E dificil de spus, dar a fost o problemă cu imigrația în Portugalia. Imigranții din România și din această parte a Europei nu erau priviți doar ca simpli lucrători, erau priviți ca oameni veniți cu alte intenții. Și de aici au apărut prejudecățile. Este curios cum, dacă vezi două sau trei persoane, generalizezi la nivelul întregii țări. Cam așa e privită România în Portugalia, în general. Evident, oricui spuneam că o să vin în România, toată lumea îl menționa pe Vladimir Dracul. Vlad Țepeș, Dracula… dar nu ăsta era motivul pentru care doream să vin aici. Ce mai știam? Știam că este o țară latină – din punct de vedere cultural și lingvistic, este o țară latină. Dar nu înțelegeam exact cum este în realitate. Ajungînd aici și avînd ocazia să interacționez și să împărtășesc experiențe cu oameni care trăiesc într-un loc înconjurat de popoare non-latine, dar care au reușit să își păstreze identitatea, cunoașterea și cultura, cred că este o insulă… Și ca orice insulă, are ceva particular. Asta simt astăzi, aici, în România, că e o țară latină într-o zonă slavă….
O mare slavă.
Da.
Ați reveni în România? Poate în alte locuri, alte orașe?
Cu siguranță. Înțeleg că țara e suficient de mare ca să fie vizitată din nou și din nou. Am fost în București, acum sînt aici, în Moldova, la Iași. Dar țara este mare.
Sînt și alte locuri de descoperit.
Evident. Experiența din Iași a fost ca o ușă deschisă care m-a ajutat să înțeleg ce e în cealaltă parte. Am vorbit cîteva minute mai devreme și despre Transilvania. Chiar și în București cred că am stat un timp mult prea scurt și am văzut prea puține locuri. Așa că, în mod cert, voi reveni.
—
Bună, numele meu este Ilda, vin din Albania. Sînt profesor universitar. Acum mă aflu aici, la Iași, pentru Săptămîna Internațională Erasmus, invitați de Universitatea din Iași.
Ați mai fost în România înainte?
Da, am mai fost în România, de două sau trei ori. Am fost de două ori la București, dar asta a fost cu mulți ani în urmă. Și am mai fost o dată la Pitești. În Iași nu am mai fost; asta e prima mea vizită. Ca să fiu sinceră, nu mai auzisem pînă acum de Iași, dar am fost impresionată cînd am văzut cît de mare este orașul și cît de prietenoși sînt oamenii. Ce mi-a plăcut cel mai mult e faptul că există foarte multe spații verzi și flori frumoase, multicolore, care te întîmpină în orice loc.
Ce știați despre România înainte de a veni aici?
Sînt profesor, predau traducere și interpretare și sînt, de asemenea, interpret. Am studiat lingvistică și știu că limba română este o limbă latină, are multe elemente similare cu italiana, spaniola și celelalte limbi romanice. La prima mea vizită în România, cînd i-am auzit pe români vorbind, am reușit să înțeleg cîteva lucruri doar pentru că știu limba italiană. De asemenea, știam că Bucureștiul este capitala, dar am fost și în Timișoara, în partea de vest. Lucrul pe care vreau să îl menționez este că, oriunde am fost, am întîlnit oameni uimitori și binevoitori. Nu mă refer doar la cadrele academice, ci și la oamenii de pe stradă. De exemplu, dacă îi întrebi în ce direcție să mergi, te ajută imediat. Deci, da, am fost plăcut surprinsă.
Ce v-a plăcut cel mai mult în timpul vizitelor în România?
Să fiu sinceră, prima dată cînd am fost în România a fost acum aproape opt ani, o vreme în care GPS-ul nu era atît de utilizat. Atunci am fost impresionată cînd am văzut Bucureștiul, deoarece nu călătorisem mult prin Europa sau în alte locuri. Însă acum, slavă Domnului, trăim într-o lume globalizată și, oriunde mergem, interacționăm mai mult cu oamenii și cu cultura lor.
Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult aici, în special la Iași, este ospitalitatea oamenilor. Deși sîntem străini, ne simțim ca acasă. Acest lucru este valabil nu doar cînd cerem ajutorul oamenilor pe stradă, ci și la universitate, cînd discutăm cu colegii. Acesta e primul lucru pe care îl remarc. Al doilea ar fi aspectul orașului, cît de frumos, îngrijit și colorat arată. Bine, poate că asta e doar impresia cuiva care vine aici pentru o singură săptămînă și nu știe foarte multe, dar acestea sînt lucrurile reale pe care le observ.
De asemenea, am avut o zi uimitoare, plină de activități. Am participat la o conferință despre turism, am avut ocazia să vizitez diverse muzee, iar acum ne aflăm la un alt eveniment cultural. Deci pot spune că aceasta este cea mai intensă zi din punct de vedere cultural pe care am petrecut-o în România.
Ce credeți că ar trebui să facem pentru a crește numărul de turiști în România, în special din țara dumneavoastră?
Eu vin dintr-o țară turistică. În acest moment, pot spune că există mulți români care vin în țara mea pentru turism, în special în regiunea în care locuiesc.
Unde locuiți?
Locuiesc în partea de sud a Albaniei, la malul mării. Universitatea pe care o reprezint este în Vlora, o zonă aflată aproape de Saranda și Ksamil, care este considerată „Maldivele Europei”. Asta înseamnă că atragem foarte mulți turiști.
Din cîte știu, însă, cred că majoritatea albanezilor care vin în România vin mai degrabă pentru activități academice – studenți cu burse Erasmus, cadre didactice și așa mai departe. Poate unii vin pentru afaceri. Să fiu sinceră, nu cred că există prea mulți albanezi care vin în România strict pentru turism. Poate și pentru că trăim într-o lume materialistă, iar oamenii sînt atrași de destinațiile promovate la scară mare. Prin urmare, cred că ar fi nevoie de mai multe politici turistice sau de sloganuri publicitare atractive, adresate direct, care să le explice albanezilor de ce ar trebui să vină aici. Eu cred că avem multe lucruri în comun, nu doar elementele similare din limbă, ci și ospitalitatea, amabilitatea și căldura cu care primim oamenii din toată lumea.
—
De unde sînteți? Prezentați-vă un pic pentru publicul nostru.
Numele meu este Antonin, sînt din Franța, din Orléans. Am venit aici în interes profesional, pentru o săptămînă, cu scopul de a descoperi Iașiul.
Ați mai fost în România înainte?
Nu am mai fost înainte, dar am vrut să descopăr țara și nu sînt dezamăgit. Îmi place foarte mult: și oamenii, și cultura. Vreau să descopăr și mai mult.
Ce ați observat de cînd ați venit aici, în Iași?
Multe farmacii, nu știu de ce. Și foarte multe flori! În acest oraș, se pare că oamenii iubesc florile. Sînt multe magazine cu flori, oameni pe stradă cu flori, peste tot… Îmi plac mult florile, așa că îmi place acest oraș.
Ce știați despre țara noastră înainte de a veni aici?
Știam că e o țară cu limbă latină. Am studiat limba latină, așa că sînt interesat să descopăr mai multe. Este o țară cu diferențe între regiuni. Cînd mă gîndeam la România înainte, mă gîndeam la romi. Și în Franța avem romi, dar realitatea de aici este complet diferită. Ce altceva? Mai am multe lucruri de învățat despre România. Am auzit cîte ceva despre literatură și arte, așa că vreau să aflu mai multe. Cunosc mai mult Europa occidentală și, din păcate, în Vest nu știm suficiente lucruri despre România, deși ea merită din plin să fie cunoscută în întreaga Europă.
Ce v-a plăcut cel mai mult în aceste zile de călătorie aici?
Mi-a plăcut arhitectura, în special arhitectura religioasă – nu cea modernă, cea veche. Acum două ore, cînd treceam pe lîngă catedrală, am auzit cîțiva călugări cîntînd în timpul slujbei. Cînd auzi așa ceva, simți o emoție foarte puternică – e un sentiment mult mai intens decît în Franța. Poți simți că religia și tradiția sînt încă foarte importante și puternice aici.
Ce credeți că ar trebui să facem pentru a crește numărul de turiști în România, în special din țara dumneavoastră?
În ziua de azi, oamenii caută un minimum de confort, așa că probabil își doresc să se cazeze în locuri unde știu că au toate facilitățile. De asemenea, ei știu că aici costul vieții este mai scăzut, ceea ce face destinația foarte atractivă pentru ei. Nu e un criteriu pentru absolut toți francezii, dar pentru cei mai mulți, clasa de mijloc. În plus, cred că România și Iașiul ar trebui să își promoveze toate aspectele culturale și specificul local, deoarece francezii sînt foarte sensibili la cultură. La fel și în cazul restaurantelor și al gastronomiei; francezii pun mare preț pe aceste lucruri. Un alt punct forte este vinul. Este extrem de important. Cred că francezii ar fi dornici să încerce vinul românesc.
Credeți că avem vin bun?
Ei bine, am gustat deja un vin rozé și a fost foarte bun.
—
Vă rugăm să vă prezentați pentru publicul nostru.
Sînt Zeynep Çetin, instructor de limba engleză. Vin din Turcia, predau engleza la universitate și mă ocup de pregătirea studenților în cadrul facultății.
Prima dată în România?
Da, este prima dată.
Ce știați despre țara noastră înainte de a veni aici?
Din punct de vedere istoric, știam că a făcut parte din Imperiul Otoman. De asemenea, fiind o mare fană a sportului, îi știam pe faimoșii fotbaliști români. Acestea erau cele mai accesibile informații pe care le aveam despre România. Știam despre Galatasaray, de Hagi, Popescu și Lucescu, care a fost unul dintre cei mai buni antrenori. Asta era tot, pe lîngă faptul că știam culorile drapelului vostru. În plus, am cîțiva prieteni în Turcia care au locuit în România. Cam atît.
Sînteți în oraș pentru cîteva zile. Ce impresie v-a lăsat orașul la prima vedere?
Cît de verde este! Foarte verde! Cînd am sosit, am luat un taxi și am trecut pe lîngă mai multe parcuri. Am realizat imediat că acestea sînt o parte importantă a orașului. Nu mă așteptam ca în centrul orașului să văd atît de multe spații verzi sau locuri pline de vegetație, dar centrul este plin de parcuri. Parcurile și clădirile istorice sînt uimitoare, mult peste ceea ce mă așteptam să văd.
Ce v-a plăcut cel mai mult? Și ce nu v-a plăcut atît de mult?
Parfumul orașului! Mai exact, parfumul teilor. Cînd mă voi întoarce în țara mea și mă voi gîndi la România și la Iași, primul lucru care îmi va veni în minte va fi parfumul teilor. Cred că străzile au un miros specific, aparte. O să îmi amintesc cît de mare este orașul – lucru la care nu mă așteptam înainte de a veni aici – și cît de prietenoși sînt oamenii. Întîlnisem cîțiva români înainte de a veni aici, iar aceștia s-au dovedit a fi oameni deosebiți, foarte politicoși. Acestea au fost primele mele impresii.
Ce credeți că ar trebui să facem pentru a crește numărul de turiști străini în România, in special din țara dumneavoastră?
Este nevoie de mai multă publicitate, deoarece România nu este o destinație populară în Turcia; deci este necesar mai mult marketing. Cînd ne gîndim la turism sau la locuri de vizitat, nu luăm în calcul România, nu este o destinație cunoscută. Cei mai mulți oameni vizitează locuri precum Croația, Italia, Spania sau Portugalia. Este un loc ideal, nu știam nimic despre el și cred că promovarea și marketingul ar schimba lucrurile în bine.
Ați reveni aici? România este o țară mare și are multe locuri diferite de oferit.
Cu siguranță! Vreau să revin aici împreună cu familia și cu prietenii. De data asta, e o călătorie de business și voi sta în jur de zece zile, dar cu siguranță voi reveni.
(articol publicat în Cațavencii nr. 28/771 din 15 iulie 2026 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment