Continuu să prezint opiniile jurnaliștilor străini care au vizitat România, pe ruta București-Brașov-Bran-Făgăraș-Sibiu-Ocna Sibiului-Bîlea, cu precizarea că unii dintre ei mi-au devenit prieteni: în serile petrecute în Brașov și Sibiu am încercat să fiu o gazdă bună, făcînd cinste celor care au acceptat invitația la vin/bere într-un winebar din Piața Sfatului și în Rockstadt, respectiv, la o terasă din Piața Mare.
Luis Ayllón, jurnalist ABC și corespondent diplomatic, Madrid: Am fost în România de vreo patru ori, prima dată în 1986, cînd am vizitat Bucureștiul și Castelul Bran, și a fost interesant să văd cum au evoluat lucrurile de-a lungul anilor. Ulterior, am revenit în București la o lună după căderea comunismului, întîlnind pe stradă oameni foarte entuziaști, dispuși să vorbească și să se împrietenească cu străinii. Am observat, deci, multele schimbări, în special, în București, un oraș cu totul diferit, cu o calitate a vieții mult crescută. Acum mi-a plăcut Bîlea Lac, un loc special, foarte spectaculos.
Pentru a crește numărul turiștilor străini aveți nevoie de o infrastructură mai bună: drumuri și căi ferate de mare viteză, mai multe hoteluri de calitate. Spania, care are 80 de milioane de turiști anual și o mare experiență în turism, dezvoltă continuu infrastructura turistică. Vă trebuie o campanie europeană de informare bine gîndită, cu un slogan bun pentru România, pentru a atrage mai mulți turiști aici.
Jedrzej Pavel Bielecki, jurnalist Bloomberg Businessweek Varșovia: Sînt pentru a doua oară în România; anul trecut am fost la Cluj, cu ocazia inaugurării unei curse aeriene poloneze către această destinație. Am fost impresionat de București, pentru că nu te aștepți la prea multe și, dintrodată, ai surpriza să vezi clădiri Belle Epoque, vile și palate deosebite, în special în districtul din jurul Arcului de Triumf. Problema e că am căutat, fără succes, la o bibliotecă specializată pe ghiduri și hărți din Varșovia, un ghid turistic despre București. Am încercat să cumpăr o scurtă istorie a României în engleză, dar n-am găsit nicăieri, nici în București, nici în Brașov. Acest gen de ghiduri nu costă mult și ar trebui făcute. Cel mai impresionant mi s-a părut Sibiul: s-au făcut eforturi de restaurare a clădirilor, multe spații sînt iluminate noaptea, există o mulțime de terase, baruri, restaurante. De asemeni, natura: munții, lacurile.
Trebuie să vă găsiți avantajele, punctele puternice, și să dezvoltați în jurul lor – de exemplu, acum mulți ani, Spania a avut un slogan simplu, Everything Under the Sun, care să arate că țara are mai multe de oferit, dincolo de plaje și mare. Trebuie să vă îmbunătățiți imaginea de țară sigură, să dezvoltați infrastructura, să construiți autostrăzi. E o investiție pe termen lung care merită făcută. O altă chestiune este prețul pachetelor turistice: o problemă pe care și noi, polonezii, am întîmpinat-o și am reușit s-o rezolvăm. Polonia are acum 20 de milioane de turiști străini, față de România, cu doar trei milioane. Cracovia, de exemplu, a avut o creștere spectaculoasă atunci cînd oamenii au descoperit că pot veni acolo pentru un week-end cu buget modic (curse aeriene low-cost, cazare ieftină, restaurante cu prețuri decente) și pot să se distreze și să vadă o mulțime de lucruri noi. Deci trebuie început cu pachete turistice basic, de cîteva sute de euro. Am înțeles că pasul ăsta s-a făcut deja în unele locuri din România, dar mai sînt și alți pași care trebuie parcurși pentru ca țara să devină o destinație turistică importantă.
Michal Mocek, jurnalist Pravo, Praga: Nu sînt la prima vizită în România, cunoșteam Transilvania. Data asta am descoperit trei locuri interesante pentru mine: Bîlea Lac, Ocna Sibiului și romanticul castel al Branului. Din perspectiva turiștilor cehi, ei vin în România în Transilvania, care pînă acum o sută de ani a fost parte a imperiului austro-ungar, le e oarecum familiară și nu sînt foarte departe de casă, merg în Banat, unde există localități cu minoritate cehă, și o parte pe Litoral, unde au mai fost și pe timpul comunismului. Dar nu știu aproape nimic despre nordul Moldovei, Maramureș, Dunăre. Deci ar trebui să vă concentrați pe informarea despre aceste locuri. Sînt mulți cehi interesați de birdwatching, deci Delta Dunării promovată în Cehia ar avea cu siguranță succes.
Nora Ralli, redactor Efemerida, Atena: Sînt pentru prima dată în România. Am descoperit plăcut surprinsă natura (n-am știut că România are o natură atît de splendidă), am fost uimită de Muzeul ASTRA și de Bîlea Lac. Pentru dezvoltarea sectorului incoming, trebuie să faceți același lucru pe care l-au făcut alte țări cu peisaj unic, pur, și istorie interesantă. Ar trebui să vă rememorați trecutul, chiar și anii mai răi, să-l transformați într-un monument, metaforic vorbind, și să primiți nu numai milioane de turiști care vin să vadă o singură dată Castelul Dracula (care nici măcar nu-i al lui – e doar o ficțiune reușită, nimic mai mult). Să încercați să atrageți genul de turiști responsabili, care să revină, iar și iar, fără să distrugă țara. Asta e foarte greu, e greu și pentru Grecia, care, în domeniul ăsta, are o experiență mai mare decît România, din cauza easy money, banii obținuți ușor. De exemplu, construirea unor stațiuni de schi în jurul lacului Bîlea, la peste 2.000 de metri altitudine, ar însemna multe hoteluri, deci poluare (am văzut deja gunoaie pe drum, pe lîngă telecabină). În concluzie, fără structuri speciale, doar construcții simple, ieftine, din lemn, integrate în natură: peste tot în lume turismul începe să fie eco-friendly; turistul își dorește să trăiască o experiență autentică, viața localnicului.
Julia Bali, redactor-șef al postului național Raadio 4, Tallinn: „Sînt pentru prima oară în România și sînt fericită. Pentru mine, cel mai impresionant lucru n-a fost neapărat un loc, cît senzația generală de bine, de securitate personală. Am constatat că toate stereotipurile cu care am venit aici (mafia românească, hoți, cerșetori, Bucureștiul nu e un oraș safe pentru turiști etc.) nu sînt adevărate: România este o țară sigură pentru orice turist, un loc minunat, cu oameni prietenoși și servicii bune. Castelul Bran nu este singura atracție turistică – am avut astăzi o intervenție în direct și le-am spus ascultătorilor estonieni: Nu vă limitați vizita aici doar la Dracula și Castelul Bran, pentru că România are mult mai multe de oferit decît atît. Vorbind de priorități personale, sînt înnebunită după București; mă așteptam la cu totul altceva, mult mai rău. E un oraș eclectic de care m-am îndrăgostit la prima vedere și în care o să revin cu siguranță pentru o vizită mai lungă. Un alt loc foarte frumos este Sibiul, un oraș foarte bine conservat, drăguț, cu oameni deschiși, de care nu auzisem pînă acum (nu din vina Sibiului, ci din vina mea): ar trebui să-mi fie rușine că n-am știut că a fost Capitală Culturală Europeană în 2007. Am fost impresionată de festivalul de teatru (în Piața Mare, în seara vizitei noastre acolo, au fost reprezentații teatrale și o paradă de carnaval/circ, n.m); în ciuda ploii, mii de oameni au ieșit în stradă bucurîndu-se de festival – un lucru cu totul deosebit. Completînd un Top 3, trebuie să menționez Muzeul ASTRA. Avem ceva asemănător în Estonia: a fost interesant să vizitez acest minunat muzeu în aer liber și apreciez sincer eforturile de îmbunătățire continuă a ofertei pentru vizitatori – e o modalitate plăcută pentru ca o familie cu copii să petreacă o zi în natură fără să se plictisească. Înainte de a veni în România, Castelul Bran era pentru mine prima atracție; acum, după tot ce-am văzut, cred că a căzut pe ultimul loc în preferințele personale – din exterior, este impresionant, dar, în interior, e ca orice alt castel european cu istorie multiseculară.
Ca să creșteți numărul turiștilor străini trebuie să luptați împotriva stereotipurilor, pentru că, după părerea mea, acesta e primul motiv pentru care turistul alege alte țări. O altă problemă pare a fi infrastructura: e loc de îmbunătățire a transportului (trenuri de viteză între orașe, ca să poți vedea mai multe locuri într-o săptămînă), dezvoltarea ecoturismului, care e foarte popular acum, peste tot în lume (nu știu cît de dezvoltat este agroturismul românesc), pentru că am văzut multe locuri curate, frumoase, care sînt o comoară pe care o puteți valorifica. Presupun că aveți destule evenimente culturale, deci domeniul ăsta ar fi acoperit. Cea mai importantă recomandare ar fi crearea unei alte legende, unui alt mit, de data asta nu atît de sîngeros – aveți nevoie de un nou magnet, pentru că se pare că numai Dracula atrage în acest moment, iar România este mult mai mult decît atît. Ar trebui ca toată țara să facă un brainstorming și să creeze o nouă legendă mondială. So, fight against stereotypes and find a new supermagnet.”
(articol publicat în Cațavencii nr. 25/360 din 27 iunie 2018 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment