Pensiunea Casa Daya e o variantă de cazare ieftină și superdecentă pentru turiștii veniți în Toplița, fie vara, pentru niște băi în ștrandurile cu apă mezotermală Bánffy și Urmanczí, fie iarna, la schi pe pîrtiile complexului Măgheruș. Fie, cazul nostru, pentru o noapte de odihnă pregătitoare, preliminară unei ture montane prelungite în Călimani.
Adresa: Toplița, strada Măgura nr. 22, județul Harghita. Altitudine 650 m.
Căi de acces: De la părculețul îngrijit din centrul orășelului, o iei pe drumul care duce la gară. La prima intersecție, nu te duci în dreapta, cum zice indicatorul, spre stația CFR: mergi tot înainte, treci podul peste Mureș și apoi faci imediat la stînga, pe strada care urcă spre cartierul-stațiune Bradul/Bánffy. (Dacă uiți să faci stînga și mergi în continuare cu drumul, după vreo doi kilometri o să dai de pîrtiile complexului Măgheruș – mă rog, fînețele complexului Măgheruș, la ora asta) Casa Daya e vila aia P+1 relativ nouă, cu curte mai mult lungă decît lată pavată cu biscuiți din ciment, care te așteaptă la vreo sută de metri, pe partea dreaptă.
Dotări: De pensiune cochetă, întreținută de o mînă pricepută, de gospodar: grădină cu flori, balansoar rustic, foișor din lemn, mese pe terasă, ghivece cu plante decorative. Bucătăria, care ține loc și de living (televizorul, conexiunea stabilă la Net și sistemul de sunet sînt bonus, pentru eventualii amatori de petreceri domestice), se află într-un corp de clădire separat, cum intri pe poarta larg deschisă, direct în față.
Prețuri: 70 de lei dubla cu baie, la mansardă. Masa poate fi servită în regim self-catering, în bucătărie, dacă ți-ai pus ceva sendvișuri în rucsac acasă, sau la cîrciuma cea mai apropiată, pub-ul Siesta din centru, la care ajungi în vreo zece minute, după ce citești în sens invers instrucțiunile din paragraful “Căi de acces”.
Ambianță: Dacă la intrarea în curtea pensiunii nu te întîmpină nimeni, sună la numărul afișat pe ușa de la bucătărie: proprietarii nu sînt tot timpul acasă, dar, cînd e cazul unui check-in, unul dintre ei te îndrumă prin telefon cum să te cazezi, pînă apare el. De fapt, și check-out-ul de a doua zi dimineață, e posibil să-l faci tot singur (noi am fost instruiți în prealabil, decuseară: dacă nu e nimeni acasă, încuiați ușa și lăsați cheia în broască). Încredere maximă în clienți, deci: o bilă albă pentru niște gazde nesuspicioase, care nu se tem că oaspeții ar putea pleca cu telecomanda, prosoapele sau hîrtia igienică.
(articol publicat în Cațavencii nr. 36/165 din 10 septembrie 2014)
Be the first to comment