Cult-turism: European Music Open Oradea

European Music Open, Oradea. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism
European Music Open, Oradea. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism

La Oradea, în fiecare sfîrșit de iunie, se desfășoară un prestigios turneu open. Nu de tenis: un turneu cultural la care sînt invitați să evolueze corespondenții artistici ai lui Halep și Federer. La ediția de anul acesta a European Music Open, desfășurată pe parcursul a șase zile, în ordinea intrării în scenă, au primit aplauzele publicului: pictorul și artistul plastic Ion Grigorescu (singurul Grigorescu care contează, conform curatorului Erwin Kessler), scriitorul și profesorul româno-canadian Călin-Andrei Mihăilescu, care, pe lîngă cartea sa de proză scurtă AFKA, a lansat o antologie postumă a poetului Ion „Nino” Stratan și volumul al patrulea al Atlasului Lingvistic al Crișanei, operă majoră a lingvistului Dorin Urițescu, Corul și Orchestra Filarmonicii din Oradea dirijați de maestrul nipon Okatsu Shuya, Corul de Copii Radio, care, pentru o oră și jumătate, a teleportat audiența în copilărie, spectacolul flamenco al ansamblului coregrafic spaniol Castro Romero, desfășurat într-un decor (lojele și balcoanele Teatrului Regina Maria) proiectat parcă de Gaudì, talk-show-ul / interviul cu public Garantat 100% al lui Cătălin Ștefănescu cu baritonul orădean George Petean, jazz-ul trupei Harri Stojka’s Hot Club și concertul de gală al Corului Madrigal – Marin Constantin.

L-am întrebat pe Mihai Jurca, reprezentant al organizatorului Visit Oradea, asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune, dacă festivalul (care, după reacția numerosului public prezent la manifestări, e deja integrat în viața culturală a orașului) a fost gîndit la înființare ca parte din strategia turistică a Oradei.

Da, mi s-a răspuns, European Music Open e parte dintr-o astfel de strategie. Oamenii au început cu lucrurile de nevoie imediată, reamenajarea centrului, investițiile în infrastructura turistică, și, undeva prin 2012-2013, cînd și-au dat seama că lucrurile capătă formă și au ce să promoveze, au făcut următorul pas. Atunci s-a format OMD-ul (Organizația de Management al Destinației) care are șapte membri: Primăria, Agenția de Dezvoltare Locală, cea care se ocupă de atragerea de investitori, Zona Metropolitană, cel mai mare centru comercial din oraș, cei mai importanți doi hotelieri și cel mai semnificativ investitor privat din Băile Felix. Cînd  s-a constituit board-ul, au preluat un exemplu din afară (au luat ca model cam ce se întîmplă în Austria) și l-au adaptat la realitățile locale. Scopul a fost de a face promovare și de a aduce conținut de tip soft în oraș: nu poți să ai un centru reabilitat care să fie pustiu, fără evenimente.

„Dacă ne întreba cineva în 2014 «Faceți festival de muzică clasică?», n-aș fi putut să răspund «Da, facem asta». Erau însă cîteva lucruri pe care le știam sigur: da, avem o cetate, și acolo trebuie să ne îndreptăm cu un festival care să pună în valoare cetatea. Am încercat să vedem ce se întîmplă în zona noastră, ca să reușim să facem lucruri care sînt complementare, care să nu fie Untold, dar să fie în Oradea. Să nu fie un eveniment care se întîmplă la Timișoara, de exemplu, și să facem o replică a lui. Am primit ca responsabilitate tot ce se întîmplă pe partea de evenimente, inclusiv finanțarea, și, pentru că avem oameni locali capabili să organizeze evenimente bune de genul ăsta, am început să ne ducem spre ei, să-i susținem și să lucrăm împreună. Am creat evenimente de la zero, pentru fiecare comunitate, maghiari, evrei, slovaci și, evident, români; astea au fost cumva niște must-uri – nu poți să faci evenimente fără să cuprinzi toată paleta culturală a orașului.

European Music Open s-a născut acum patru ani, cînd domnul Alexandru Badea, directorul artistic al festivalului, tenor orădean stabilit la Viena, a venit în oraș pentru un concert de caritate. I s-a propus să coordoneze un eveniment de gen, a acceptat și, ușor-ușor, lucrurile au căpătat consistență. Iată-ne la a treia ediție de festival, care, după părerea mea, e cea mai reușită: e și cea mai lungă, și cea mai complexă.

Să vă dau un exemplu de cum construim evenimentele. Referitor la seara de jazz de la European Music Open: constatînd că există public de jazz în Oradea, i-am contactat pe cei de la Gărîna, care-s cei mai buni pe zona jazz. Asta e o altă formulă prin care noi am început să creștem evenimente: prin colaborarea cu cei care au deja o expertiză în domeniu. „Uite, noi vrem să creăm un eveniment de gen, mai e loc de așa ceva în piață?” „Da, absolut, nu sînt cîte ar trebui.” „Vă interesează să veniți să lucrăm împreună la așa ceva? Noi nu știm de unde să luăm artiști de jazz valoroși, care-s buni, care-s mai puțin buni, care au onorarii supradimensionate etc.” Au acceptat să ne ajute și așa am creat Orajazz Festival, cu specific local (oameni de jazz din Ungaria, evrei) – mergem spre ceea ce are orașul ăsta ca și esență. Prima ediție va fi în week-end-ul 14-16 septembrie, se va întîmpla în Sinagoga Sion, seara de jazz din cadrul EMO fiind doar o încălzire pentru festivalul din toamnă. Și o confirmare că o astfel de acțiune poate să capete consistență: am avut feedback foarte bun dinspre public, spectacolul desfășurîndu-se cu casa închisă, în condițiile în care biletul n-a fost subvenționat și a costat 40 de lei. Lucrurile de calitate costă. Asta e o altă abordare pe care o avem: din vînzarea biletelor plătim o parte din cheltuielile festivalului. Nu mi se pare corect să faci totul din banii pe care ți-i dă autoritatea locală.”

(articol publicat în Cațavencii nr. 26/361 din 4 iulie 2018 și pe catavencii.ro)

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.