În Duminica Floriilor ortodoxe, Galațiul se transformă pentru o zi într-o imensă bucătărie marinărească în aer liber: fiecare familie are scrumbie în meniu și prin tot orașul miroase a fum de grătar, saramură sau plachie, de parcă Dunărea le-ar servi localnicilor pe mal tot peștele fiert la Cazane. De ceva vreme, această tradiție culinară este recunoscută oficial cu numele de Festivalul Scrumbiei, ajuns în 2026 la farfuriile ediției cu numărul XXII, un eveniment popular suficient de atractiv pentru gurmanzii din toată țara ca mai multe agenții de turism să organizeze excursii la locul acestor fapte gastronomice (cîteva prețuri pentru bucureștenii pofticioși fără mașină personală: de la 130 de lei, doar transportul cu autocar tur-retur, pînă la 530 de lei, pachetul complet de două zile, cazare cu mic dejun în hotel de trei stele inclusă).
Parastasul ăsta vesel – un fel de pomana scrumbiei sacrificate la faza pescuitului similară înjunghierii porcului de Ignat – se întîmplă prin balcoane, între blocuri și pe faleza inferioară a Dunării, în zona Foișor. Acolo unde, printre grătare fumegînde și ceaune bolborosind a borș de pește, vizitatorii sînt invitați la standurile concursurilor de gătit „ca la mine acasă” sau ale show-urilor unor chef-i renumiți la ei în bucătărie, la atelierele de creație, pictură sau de colorat, cu photo corners și mascote dedicate micilor viitori pescari de catch and release și la scenele concertelor unor celebri artiști gălățeni care au refuzat să cînte în deschidere la Metallica, de la ansamblul folcloric Doina Covurluiului și Codruța Filip & taraf la Academia de Muzică a lui Theo și formația Holy Molly. După degustarea felurilor pregătite de gazde și a lichidelor în care acestea vor să înoate, oaspeții veniți din orașe cu ape nenavigabile se pot legăna și pe ape, urcînd pe șalupele croazierelor din port spre gura de vărsare a Prutului în Dunăre, pe lîngă un obiectiv turistic inedit: din barcă poate fi văzut și cel mai tînăr teritoriu gălățean, Insula Cailor. Locuitorii acestei Ada Kaleh pe invers încrucișate cu Pădurea Letea sînt caii abandonați – spune o legendă locală – prin anii ‘90, de sătenii din Grindu, pentru că n-ar mai fi avut cu ce să-i hrănească iarna și nu voiau să-i facă salam. Povești pescărești sau nu, patrupezii ăștia sălbăticiți care galopează liber au mulți fani printre iubitorii de animale rare, la fel ca verii mai îndepărtați, căluții de mare, sau strămoșii lor mitici, inorogii.
Încă ceva util de știut, dacă te-ai decis să ajungi pe-acolo: săptămîna trecută, pe piața gălățeană, scrumbia se vindea cu 60 de lei kilogramul, dar gurile rele și flămînde prevesteau pentru perioada festivalului scumpiri consistente. Atenție, deci, ce și de unde îți cumperi porția prînzului ambulant, ca să nu-ți rămînă cumva vreun os în gît cînd mănînci scrumbie cu gust de hering, cum se mai întîmplă cu mielul de Paște care, în viața anterioară celei de drob sau stufat, lătra. Mai ales că, duminică, odată cu dezlegarea la pește, începe și postul pescăresc: între 5-19 aprilie, la Galați, aflat în sectorul Dunării dintre Ceatal Chilia și Vadul Oii, e perioadă de prohibiție la scrumbie.
(articol publicat pe catavencii.ro)
Be the first to comment