Locul: La vreo cîteva sute de metri de la ieșirea din Cișmigiu spre Știrbei Vodă, într-o casă veche de pe strada Luigi Cazzavillan, la numărul 21, s-a deschis, prin mai 2012, un autodeclarat hostel al exploratorilor (dacă știi vag zona, chiar că trebuie să explorezi nițel pînă să dai de el). Ușa de la intrare e încuiată tot timpul; după ce-ai sunat și ți s-a deschis, treci de un hol în care sînt parcate mai multe biciclete de închiriat și intri într-o sufragerie-recepție decorată cu diverse obiecte împrumutate de la ora de geografie. Hărțile, atlasele, globul pămîntesc și macheta vasului cu pînze de pe biroul vintage vecin cu scara care urcă spre dormitoarele de la etaj încearcă să creeze senzația că de aici au plecat în expedițiile lor spre Lumea Nouă Columb, Magellan sau Cortés.
Prețurile: Un loc temporar de odihnă pentru un explorator al Bucureștiului costă 38 de lei (pat în cameră de șase locuri). Asta dacă respectivul nu e cumva și unul al vieții de noapte din Centru Vechi, caz în care sînt suficienți cei 20 de lei lăsați depozit pentru cheia de la dulapul dintr-o încăpere separată de dormitor, un fel de garderobă în care poate să-și cazeze rucsacul.
Oamenii: În camera în care am fost repartizat, un sudanez și un român dormeau ca urșii, așa că mi-am marcat teritoriul punînd hainele pe un pat și am coborît să mă servesc cu o bere (Timișoreana la doză – 4 lei) din minifrigiderul recepției. Pe care am băut-o în compania (deja) celebrului explorator de hosteluri Octavian din Deva, care se pare că e peste tot pe unde ajung: era a treia oară în patru luni cînd ne nimeream colegi de cameră, fără să ne fi dat, în prealabil, întîlnire.
Ambianța: Explorînd hostelul pe toate părțile, un client curios va descoperi locuri mai mult sau mai puțin interesante: la etaj, holul larg cu canapea, calculator conectat la Internet și poze de landmark-uri bucureștene pe pereți, baia de pe palier (mare, cu cada cît un havuz), hamacul din ușa balconului; la parter, televizorul (util doar în serile de meci important) cu locuri pentru telespectatori pe fotoliile de sub scară, bucătăria în care, dimineața, găsești pe masă un mic dejun mai subțirel, dar inclus în preț (ceai/cafea, toast, iaurt, brînză topită, margarină, marmeladă, biscuiți). Toate bune și aproximativ frumoase, deci. Mai puțin pereții prost izolați fonic: din visele viitoarelor călătorii m-a trezit brusc o italiancă isterică care vorbea (pardon, VORBEA) la telefon cu prietenul, în camera alăturată.
(articol publicat în Cațavencii nr. 30/159 din 30 iulie 2014)
Be the first to comment