Veneam cu trenul de la Atena și, pe undeva pe la Salonic, căutam pe net un hostel pentru escala de o jumătate de zi și o noapte în Sofia (nu există conexiune directă pe șine Salonic-București, cu excepția lunilor de vară). Și tot căutînd așa, l-am găsit pe-al 44-lea: Hostel 44, de pe Iskar, 37, o stradă cu case gri situată la 20 de minute de mers pe jos de gară și la vreun sfert de oră de statuia aia aurie din centru.
Locul: Într-o casă veche, dar îngrijită, cu casa scărilor pe mijlocul clădirii, mă aștepta o cameră de mansardă în care au încăput cumva șapte paturi – unul dintre ele cu etaj – asortate cu veioză și cu priză. Dotare banală, poate, dar foarte importantă (mai ales atunci cînd constați că pentru laptopul sau telefonul tău există o singură priză, mereu ocupată, în capătul celălalt al camerei). Curticica din spate acoperită cu mochetă verde și înconjurată de ziduri de beton pe care s-au continuat mîzgălelile colorate de pe pereții hostel-ului e prelungirea cu mese de plastic a bărulețului cu circuit închis din interior, la care prima bere (Kamenița) vine din partea casei. De la următoarea trebuie să te scobești prin buzunare după…
Prețurile: …două leva. Patul costă nouă beri, dar poți plăti și în euro, la cursul aproximativ de două leva la euro. Adică, dintr-o bancnotă de zece euro, am primit rest o bere.
Oamenii: Ned și Jim, băieții care fac cu schimbul între recepție și bar, vorbesc o engleză fluentă. Pentru că sînt niște britanici care s-au rătăcit cine știe cum pe-aici. Colegii de cameră din seara aia, Rita din Imola, studentă la Bruxelles, Vittorio, conaționalul sicilian student la Maastricht, și Simon, franco-germanul din Freiburg stabilit în Belgia, au fost foarte simpatici: după berea de bun-venit băută împreună pe terasă, într-o atmosferă de cămin studențesc, m-au invitat să continuăm seara în aceeași formație, dar eu voiam neapărat să ajung în Rock It, clubul rock de pe strada vecină. (N-aș mai fi vrut… Tocmai se mutase în cealaltă parte a orașului și, ghici ce: din cele două adrese asemănătoare găsite de GPS, am ajuns fix la aia greșită)
Ambianța: Trebuie neapărat remarcat un lucru: există hosteluri care nu includ în preț decît patul, o budă murdară și acoperișul de deasupra lor. La Hostel 44 în afara berii deja menționate, primești prosop și cearșafuri curate, proaspăt spălate, și un mic dejun destul de consistent a cărui piesă de rezistență este banița, plăcinta cu brînză proaspăt scoasă din cuptor. Pe care băieții au insistat să aștept ca s-o iau la pachet înainte de plecarea la gară, chiar cu riscul de a pierde trenul spre Ruse. Și de a mai rămîne cu ei încă o noapte.
(articol publicat în Cațavencii nr. 46/329 din 22 noiembrie 2017)
Be the first to comment