Conform unui studiu publicat recent de Euromonitor International, compania britanică lider al pieței de analiză economică globală, la capitolul „Tendințe pe termen mediu în industria europeană de travel”, turismul peer-to-peer are un trend ascendent, turiștii preferînd tot mai mult contactul cu localnicii – să se cazeze într-o casă tradițională din zonă, să ia masa cu proprietarii, să afle de la aceștia ce e de vizitat pe-acolo. Pentru o pensiune familială românească sau orice altă afacere turistică mică în care patronul este și angajat, un instrument excelent, simplu și ieftin, de promovare și de atragere a acestei cereri mondiale în continuă creștere e înregistrarea pe principalele site-uri de profil, locul în care se întîlnește pentru prima dată oaspetele cu gazda sa. Să vedem, deci, cum stăm pe segmentul ăsta de publicitate online și, ca să fie și mai clar, vom apela la clasica, nelipsita referire la Bulgaria, singura țară din clasa noastră cu care ne putem compara, cea care ne-a cam dat praf (la turism, cel puțin) în ultimii ani.
Pe Airbnb.com, cel mai cunoscut portal de peer-to-peer accommodation, pe care poți găsi de închiriat pentru o noapte de la un cort în grădină la un castel medieval, o căutare după România cu filtrarea private room (celelalte categorii: entire place și shared room) întorcea, duminică, 26 aprilie, 524 de rezultate și o medie de preț de 31 de dolari pe cameră; pentru Bulgaria, 508, la același tarif mediu. Deci, la o suprafață dublă și o populație de trei ori mai mare, cam tot atîtea cît și ei, da? Pe HomeAway.com, site-ul de vacanțe la localnici pe care sînt prezente peste un milion de oferte din 190 de țări, bulgarii ne bat și mai clar: tot duminică, la aceeași oră, erau listate 279 de proprietăți românești, față de 413 ale vecinilor. Doar pe BookaLocal.com, un sistem de rezervări de masă în mici restaurante de familie sau acasă la localnici, scorul e 1-0. Fix atît, aritmetic vorbind: pentru noi punctează un sighișorean (singurul ardelean care s-a gîndit să posteze o Transylvanian Cooking Class and Courtyard Dinner, la prețul declarat de 32 de dolari), în timp ce bulgarii pierd prin neprezentare. De EatWith.com, un alt site similar inventat în 2013 care crește exploziv în ultima vreme, n-am auzit încă nici noi, nici ei (bine că au auzit croații, slovenii, polonezii și ungurii), deși ciorbele și sarmalele noastre ar face cu siguranță furori printre americanii gurmanzi care mănîncă doar fast-food-uri.
Și dacă mai doreați o dovadă că nu știm să vindem, că avem manageri incompetenți, pe TuristInfo.ro, un site loco (cu variantă doar în română) de rezervări directe cu proprietarul, există peste 6.000 de unități de cazare, marea majoritate pensiuni familiale și case închiriate în regim turistic. Dacă oamenii ăștia și-ar face cont și pe site-urile de mai sus, în schimbul unui comision (de la 6%, la Airbnb; de la 10%, la HomeAway), ar avea acces la o piață imensă de potențiali clienți, iar fluxul de income ar crește cu siguranță. Dar cine să se ocupe de informare, cine să le spună toate astea? Acel cineva care e plătit să taie frunze la cîini prin biroul de dezvoltare locală, sau cum s-o numi, al Primăriei?
Cu din ce în ce mai mulți turiști străini peer-to-peer, n-o să mai fie nevoie nici de bugetele exorbitante de promovare tocate de vreun alt ministru, prin vreo altă gală de box: va funcționa reclama din gură în gură și or să vină ei singuri. Sperăm, însă, să nu fie rușii care își vor extinde excursiile de la ucraineni prin țările din jur, pentru că ăștia își vor dori mult mai mult decît un bed and breakfast.
P.S. Dacă tot vorbim de cazare la localnici, trebuie menționate măcar CouchSurfing și HospitalityClub, două dintre cele mai importante cluburi mondiale de prieteni călători, care funcționează pe principiul reciprocității. Însă doar atît: CS și HC nu pot fi încadrate la turism comercial, sînt dintr-un alt film.
(articol publicat în Cațavencii nr. 17/197 din 29 aprilie 2015 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment