Orice român pasionat de istorie și călătorii a ajuns, probabil, măcar o dată, la Castelul Bran, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din țară (o statistică pre-pandemică îl dădea lider al clasamentului, cu vreun milion de vizitatori anual). Promovat agresiv (și abuziv) drept „Castelul lui Dracula“, are, clar, ca oaspeți, zilnic, cei mai mulți turiști străini din România, la concurență, poate, doar cu Peleșul. De Nadia, Hagi sau Halep au auzit numai unii dintre ei, de Dracula știe tot mapamondul.
Construit între 1377 și 1388, de sașii brașoveni, pe o stîncă înaltă, la granița dintre Valahia și Transilvania, în principala trecătoare a Carpaților, Culoarul Rucăr-Bran, castelul a avut, vreo patru secole, dublul rol de vamă (3% din mărfurile în tranzit rămîneau aici, ca taxă de trecere) și de fortăreață de apărare în calea atacurilor otomane. Donat de reprezentanții brașovenilor Reginei Maria, pe 1 decembrie 1920, ca o recunoaștere a meritelor sale în Marea Unire, avea să fie reamenajat pentru locuire, ca reședință a familiei regale, pînă la naționalizarea din 1948. Retrocedat, în 2006, moștenitorilor de drept, Arhiducele Dominic și Arhiducesele Maria Magdalena și Elisabeth, copiii Principesei Ileana și nepoții Reginei Maria, Castelul Bran e acum un muzeu privat, greșit asociat fenomenului mondial al fictivului conte cu caninii înroșiți. De sîngele altora, nu de paradontoză.
Ca să-l vezi liniștit, fără să te împiedici peste tot de sute de oameni, e o adevărată provocare. După ce te strecori prin aglomerația de la tarabele bîlciului deschis permanent pe străduța de acces dinspre centrul Branului și scanezi codul QR al biletului cumpărat, preferabil, online, ai ceva timp să te relaxezi în părculețul cochet cu heleșteu plin de nuferi și casă de ceai de la poalele castelului, pregătindu-te pentru baia de mulțime dinăuntru. În week-end-uri sau de sărbători, e recomandat să achiți și suplimentul fast pass, ca să urci aleea în pantă pe culoarul separat care te duce direct la ușa de intrare, depășind coada kilometrică formată imediat după poartă.
Dacă aspectul exterior impresionează prin grandoarea specific gotică, interiorul e mai puțin spectaculos. Spațiile spartane, de garnizoană, nu de palat, proiectate să fie funcționale, nu confortabile, au mobilier puțin și reconstituit, replici ale pieselor de epocă ce au existat odată aici, originale fiind doar ușile, grinzile tavanului și șemineurile. Din cele aproximativ 57 de încăperi cu dimensiuni reduse, multe dintre ele doar antreuri, holuri, scări și zone de trecere, numai vreo 25 sînt vizitabile. De fapt, unele sînt doar vizibile, din cadrul ușii blocate de un șnur de acces interzis. Stațiile remarcabile ale turului, în care se fac opriri mai lungi, sînt dormitoarele separate ale cuplului regal, fosta sală de consiliu cu pasajul secret dintre etajele I și III, salonul de muzică în care a cîntat și George Enescu, sala armelor sau mica terasă cu vedere spre Muntenia de unde se dădea alarma „Vin turcii!“. Acum vin neanunțați, fără să mai primească săgeți și bolovani în cap.
Mitului Dracula îi e dedicat un spațiu generos. Pe lîngă arborele genealogic al domnitorului Vlad al III-lea Drăculea, scurta biografie a lui Bram Stoker și descrierea celebrului său conte, în secțiunea de groază cu încăperi întunecate, diorame, manechine sau proiecții cu sunet specific fac legătura dintre strigoi și vampiri. Opțional, cu plată separată, se poate intra și în Camerele de Tortură sau în Tunelul Timpului. Dacă expoziția instrumentelor medievale de tortură e chiar interesantă (pentru discuții diverse cu partenera, în fața centurii de castitate sau a Fecioarei de Fier), Time Tunnel, marketizat ca o experiență îngrozitoare, îți provoacă mai mult rîsul decît frica: o coborîre de treizeci de metri cu liftul cu pereți din sticlă, pe care dansează pentru țipete iele, dragoni sau un stol de lilieci, și alte cîteva zeci de metri prin galeria cu ecrane interactive pe pereți din care rînjește fața lui Dracula, pînă la ieșirea prin magazinul cu suveniruri scumpe. O să fii mai speriat cînd o să vezi prețurile.
P.S. Pentru fanii sărbătorii groazei importate de la americani, Castelul Bran are program special de Halloween. O experiență disponibilă de la 120 de lei, doar turul special al castelului, la 2.000 de lei, pachetul complet, care mai include petrecerea nocturnă cu DJ, open bar și bufet rece din curtea interioară. Prezența extraordinară a Contelui din imaginația fiecăruia e, desigur, bonus.
(articol publicat în Cațavencii nr. 43/735 din 29 octombrie 2025 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment