Dacă te-ai săturat de haine groase și vrei să te plimbi pe-afară în tricou, locul cel mai potrivit, cu temperaturile plăcute ale unei primăveri în final de ianuarie, ar fi Istanbulul. N-ai mai încăput în avionul celor de la Fenerbahce, care au venit pe Arena Națională să-i bată ca pe covoarele turcești pe cei de la FCSB și au plecat doar cu punctul calificării mai departe? Nici o problemă: agențiile de turism bucureștene vînd excursii de patru zile / trei nopți cu 139 de euro, transport cu autocar clasificat, cazare plus mic dejun la hotel de patru stele și servicii de ghidaj în limba română incluse. Pleci seara din București și dimineață ești acolo, fresh ca o floricică. Sau mai degrabă ca o plantă carnivoră, după puiul de somn tras de coadă pe spătarul rabatat la semi-orizontală.
În zilele astea de week-end prelungit e timp suficient să simți și trecutul fostului Constantinopol, și prezentul modernului Istanbul – un oraș colorat, vibrant și superaglomerat, cu locuitori mai mulți decît întreaga populație a României. Plus diaspora. Cel mai bine îl vezi pe jos, din unghiurile de vedere ale pietonului oprit să facă o poză sau să mănînce un kebab; cînd te lasă picioarele, tramvaiul T1 are în ofertă douăzeci de kilometri de sightseeing pe roți, conectînd majoritatea punctelor de interes, din Fatih, Orașul Vechi, istoric, pînă în cel Nou, centrul din Piața Taksim. Și asta pentru vreo 50 de lire turcești. Adică, la cursul de săptămîna asta (inflația, agresivă cu portofelele locale, poate schimba prețurile și de la oră la oră), cam 5 lei. Accesul se face ca la metrou, prin plata cu cardul la turnichetul plasat la intrarea pe peron, portița supravegheată de un nene în uniformă care e foarte atent la eventualii pasageri amatori să dribleze gărduțul taxării.
Traseul clasic al oricărui turist pedestru în Istanbul începe din Piața Taksim și continuă la vale, pe Istiklal, pietonala cu linie de tramvai vintage pe ax și fluviu de oameni pe ambele sensuri, spre Turnul Galata și podul cu același nume de peste Cornul de Aur. Acolo unde pescarii, înșirați lîngă balustradă, își agită undițele, transferînd din cîrlig în găleată captura fremătîndă. Servită trecătorilor, un nivel mai jos, la terasele de sub pod, de pe tava încinsă direct în faimosul sandviș cu pește balik (Între 220 și 260 lire, în funcție de loc și de lăcomia patronului. Ți-e sete și de-o bere? Mai bine ia-ți o apă: în cîrciumă, pentru un Efes la cană de tablă, ca să nu i se vadă conținutul, ești amendat cu minimum 300 de lire. Consumul de alcool poate fi dăunător și bugetului, nu numai sănătății). Promenada se încheie la capătul podului, de unde poți să vezi Istanbulul și de pe apă. De pe puntea superioară a vaporașelor de croazieră pe Bosfor: cu doar 250 de lire, la tarabele de pe chei, ești invitat să-ți cumperi 90 de minute de navigație pe strîmtoare, în circuit, pe sub podurile spre partea asiatică și-napoi.
Cam ăsta ar fi un city break de Istanbul ieftin, doar cu exterioare. Dacă vrei să-i vezi și interioarele celebre, trebuie să te scobești foarte adînc în buzunar: intrarea la obiectivele turistice principale ale orașului s-a scumpit considerabil în ultima vreme, cu acces gratuit rămînînd doar Moscheea Albastră, în afara orelor de rugăciune. La Palatul Dolmabahce, reședința ultimilor sultani otomani, de exemplu, biletul a ajuns la cota 2.000 de lire turcești, achitabil doar cash – aproape dublu față de Luvru. Și nici n-ai voie să faci poze sau să filmezi, deci n-ai cum să le dovedești urmăritorilor de pe Insta sau TikTok că ai făcut această aroganță.
(articol publicat pe catavencii.ro)
Be the first to comment