DIANA și DARIUS STRUGARI, investitori în turism, județul Bistrița-Năsăud: “Turiștii noștri sunt cei care iubesc natura, muntele, aerul curat, liniștea și, desigur, o mâncare tradițională cu gust ca la bunica de acasă”

Invitații de astăzi de la Ora de Turism sunt Darius și Diana, niște investitori în turismul din județul Bistrița-Năsăud. Vă rog să descrieți un pic afacerea pe care o aveți aici.

Avem un complex turistic de 3 stele, 110 locuri de cazare în 39 de camere, autorizate în momentul acesta toate la 3 stele. Urmează să mai deschidem încă 24 de locuri de cazare la 4 stele în perioada următoare. Suntem în momentul de față în procesul de autorizare a acestora. Complexul nostru deține și un centru spa, piscină, o sală de jocuri, sală de fitness, un restaurant, terase, foișoare, sală de conferință, tiroliană, parc de aventură, panou de cățărare și multe posibilități de drumeții.

Ați prezentat o ofertă foarte diversificată de activități pe care clienții voștri le pot face în zonă. Ne aflăm în acest moment în comuna Parva din județul Bistrița-Năsăud, dar mai aveți și în altă parte un complex turistic, Alpina Blazna din comuna Șanț. Spuneți-ne despre turiștii care aleg să vină să vă viziteze.

În mare parte, turiștii noștri sunt cei care iubesc natura, muntele, aerul curat, liniștea și, desigur, o mâncare tradițională cu gust ca la bunica de acasă.

Când ați început afacerea asta?

Au început-o părinții mei în 2006, iar noi am preluat-o din 2021.

Deci douăzeci de ani de experiență în turism. Toate aceste investiții le-ați făcut reinvestind sau ați apelat și la credite?

Am apelat la credite și am avut și o absorbție de fonduri europene, dar destul de mică, doar pentru finalizarea piscinei, adică zona centrului spa complet.

Dacă ar fi să alegeți o activitate preferată pe care ați recomanda-o celor care vă calcă pragul, care ar fi aceea?

Drumeție până la Lacul Lala. Merită, chiar dacă nu este chiar un traseu ușor, undeva la 3–3,5 ore pe sens. Dar toți turiștii care ajung acolo spun că a meritat. Este un lac captiv din Parcul Național Munții Rodnei, rezervație naturală, și foarte diferit de orice poți să vezi în zonă, dacă ajungi cu mașina, și merită timpul investit.

Înțeleg că voi aveți niște clienți speciali și aici mă refer la elevi, tineri, în general, cărora voi le organizați niște tabere școlare. Când ați început? Ce fel de program au copiii care vin în tabără la voi?

Am început cu taberele prin 2009, când am terminat piscina de la centrul spa, iar de atunci facem în fiecare vară, plus perioadele de „Școala Verde”, „Școala Altfel”, vacanțe de iarnă, chiar am avut și tabere de iarnă organizate în locație. Avem două variante, două posibilități. Este posibilitatea în care noi ne ocupăm de tot, adică noi avem monitori care se ocupă de activitățile copiilor de dimineața până seara, de la partea de aventură, tiroliană, trasee prin parc de aventură, până la filme în natură, un fel de cinema în aer liber, facem de toate, activități și masă și tot. Sau sunt variante de tabere în care profesorii fac activitățile, în special cele sportive sunt organizate așa, ei vin într-un fel de cantonament sportiv și atunci profesorii lor organizează toate activitățile, noi ne ocupăm doar de partea de masă și cazare. Ambele variante sunt organizate în fiecare an, în fiecare vară avem și varianta cu activități și monitori și varianta fără.

Un accent important ar trebui să se pună pe educația montană, pentru că suntem aici într-o zonă montană și cei care merg pe munte trebuie mai întâi să fie instruiți, să aibă un echipament corespunzător, să plece pregătiți, pentru că muntele este un loc periculos. Aveți acest gen de ateliere în cadrul taberelor pe care le organizați?

Da, și părinții primesc înainte o listă de materiale necesare pentru copii în tabără. Prin această listă noi le recomandăm să le pună copiilor bocanci, hanorac, pelerină, tot ce este nevoie, chiar dacă vremea este bună, când pleacă pe munte nu se știe ce se întâmplă. Pe lângă aceasta, înainte de plecarea lor, cel puțin cu o zi, avem o colaborare cu Salvamont Rodna și Bistrița, iar ei vin și prezintă copiilor și echipamentele de care dispun, cum se montează un cort, cum se acordă primul ajutor unei persoane rănite pe munte, toate cele, dar și ce ar trebui ei să știe înainte de a merge pe munte și în momentul în care sunt pe munte. De la faptul că nu trebuie să arunce gunoaiele pe jos până la cum ar trebui să reacționeze dacă se întâlnesc cu un urs. Copiii sunt pregătiți înainte, pentru că nu se știe niciodată ce se întâmplă și atunci e mai bine să fie pregătiți în sensul acesta.

Este o chestie pe care trebuie neapărat să o faci, care ține de siguranță, în momentul în care mergi pe munte. De unde vin din țară turiștii voștri? Există anumite zone, regiuni preponderente de unde primiți turiști?

Da, în special din județele Cluj și Mureș și, mai nou, vin și din București, Ploiești, Brașov, zona aceea.

Turiști străini ați avut? Există o asociație de promovare turistică a zonei care să vă ajute în demersul acesta de a promova zona, de a atrage mai mulți turiști aici la voi?

La noi, în zona noastră, implicarea este destul de mică, să zic, aproape nesemnificativă. Adică încă nu am fost chemați niciodată la un târg de turism, nu ni s-au pus întrebări despre ce greutăți întâmpinăm noi în zonă, cum vedem noi evoluția turismului în anii viitori și așa mai departe. Adică implicarea este destul de redusă. Dar, sigur, cred că există o asociație care face promovare undeva în județ, dar pe o altă zonă.

Cum arată peisajul investitorilor în turism de aici din zonă? Mai există și alte pensiuni, hoteluri? Ca să ne dăm seama un pic de infrastructura turistică…

Da, sunt. Noi suntem undeva pe Valea Someșului și, să zicem așa, de-a lungul văii Someșului sunt multe pensiuni, multe hoteluri și spații de cazare care sunt primitoare și iubitoare de turiști. Noi credem foarte mult că turismul se va dezvolta mult în zonă și sperăm că, cu implicarea noastră și a celorlalți care au locuri de cazare și au investit în acest segment, putem să ducem asta la un nivel mai bun în viitorul apropiat.

S-a anunțat acum un proiect ca, până la anul, dacă nu greșesc, să se construiască o punte suspendată, care, cu siguranță, va ajuta turismul în zonă. Cum priviți acest proiect?

Da, suntem la curent cu acest proiect. Este vorba despre o punte suspendată pietonală între doi versanți, în comuna Parva, județul Bistrița-Năsăud, care va fi la cea mai mare diferență de nivel față de sol, adică cea mai suspendată punte din Europa, respectiv 200 de metri. Din ce-am studiat deja în piață, unde s-au făcut investiții similare, au avut un impact foarte mare. Undeva în Germania, într-un sat de 500 de locuitori, s-a făcut un asemenea proiect și impactul a fost major, respectiv, au vizitat 500.000 de turiști, într-un an. Sperăm că, chiar dacă nu va fi la fel de mare impactul, să fie semnificativ pentru noi și să ne ajute în dezvoltarea noastră și a zonei în viitor.

Până să stăm de vorbă, cu o oră sau două înainte, am făcut o tură în zonă, privind localitatea de pe versanți diferiți și este cu adevărat un peisaj spectaculos. Cine a avut ideea de a crea această punte a avut o idee bună și, cu siguranță, va avea succes, odată ce va fi realizată.

Da, noi sperăm că toate UAT-urile de pe Valea Someșului, în viitorul apropiat, vor crede și vor căuta soluții pentru turism și, împreună cu noi, dacă toți ne implicăm, suntem siguri că va deveni o stațiune turistică importantă pentru România sau pentru zona aceasta de Ardeal.

Din ce-am înțeles de la domnul primar, se va constitui un OMD local. O să vreți să faceți parte, să sprijiniți acest organism de management al destinației?

Sigur că da, ne-ar face mare plăcere să facem parte din orice asociație care promovează turismul local sau național. Cum zicea și Darius, înainte, promovarea județului pe partea turistică s-a dus către o altă zonă și atunci, din cauza aceasta, nu am fost implicați, nu că nu am fi dorit noi, doar că părerile celor de la conducere au fost diferite despre ce ar fi de promovat. Adică noi suntem dispuși să intervenim, să susținem acolo unde suntem invitați. Dăm curs oricărei invitații de orice fel în domeniul acesta și nu numai.

Care considerați că ar fi cea mai importantă problemă pe care ar trebui să o rezolve un asemenea parteneriat public-privat?

Nu sunt probleme foarte mari, sunt probleme mici care, cu siguranță, ar schimba mult conceptul pe valea aceasta, dar care țin de colaborare. Noi, ca privați, degeaba încercăm să muncim și să reinvestim toate resursele dacă autoritățile locale nu ne susțin. De exemplu, accesul – avem un drum comunal de 7 km până la complex. Dacă nu este întreținut iarna, pentru noi devine foarte greu. Sunt multe lucruri pe care un privat nu le poate rezolva singur. Toți, împreună, am putea găsi soluții. Problema mare este lipsa de colaborare între primari. Un primar singur nu poate dezvolta turismul pe toată Valea Someșului.

Absolut, doar împreună se pot rezolva problemele. Care sunt speranțele voastre pentru turism pe termen mediu, 3–5 ani?

Noi sperăm să ne meargă tot mai bine, să fie tot mai mulți turiști, atât pentru tabere, cât și pentru evenimente de tip team building, dar și familii. Având în vedere planurile de investiții și finanțări, credem că turismul va merge într-o direcție foarte bună în zona noastră.