ION STRUGARI, primarul comunei Parva, județul Bistrița-Năsăud: “Am aplicat la ADR Nord-Vest pentru o finanțare nerambursabilă de 6 milioane de euro, prin care vom construi cel mai suspendat pod din Europa, la o înălțime de 200 de metri”

Despre turismul în zonă, cu Ion Strugari, primarul comunei Parva, județul Bistrița-Năsăud, după inaugurarea microhidrocentralei și barajului de pe rîul Rebra.

Comuna Parva, județul Bistrița-Năsăud, vorbim cu domnul primar. Astăzi ați inaugurat o lucrare hidrotehnică foarte importantă, un baraj. Ce înseamnă asta pentru viața comunității din comuna dumneavoastră?

De cînd sînt primar, îmi place să fac investiții atipice. Am trecut de la povestea de apă și canal sau asfalt pe ulițe și străzi. M-am gîndit că un plus de valoare comunității îl poate aduce o investiție de genul acesta, pentru că o microhidrocentrală nu e o consumatoare de fonduri sau de cheltuieli, ci o producătoare de venituri în fiecare zi pentru localitatea noastră. Din calculele noastre, estimat, așa cum ați văzut și azi în prezentarea proiectanților, această microhidrocentrală, făcută pe un grant norvegian, cu cofinanțarea noastră locală (e finalizată, are autorizații, avem contractele de furnizare), va produce, din ziua de azi înainte, un plus comunității de aproximativ 1 milion de lei vechi, aproape 200.000 de euro anual, lucru cu care ne vom compensa toate cheltuielile de energie consumate la nivelul localității. Precizez că, la nivelul localității, sistemul de apă și canal îl gestionăm noi, adică avem cheltuieli foarte mari pe sistemul acesta. Partea de iluminat public, partea de curent pentru instituțiile publice, școală, grădiniță, primărie și alte mici anexe pe care le mai avem noi la nivelul localității, o vom compensa și sperăm să rămînem și pe plus cu mult după un an de funcționare.

Acest minilac de acumulare pe care îl aveți acum poate fi amenajat din punct de vedere turistic? Aveți planuri în acest sens?

Am depus o documentație deja din punct de vedere turistic, ca acest lac să poată fi folosit cu alte destinații, în afară de cea principală, care înseamnă producerea de energie electrică. Și am depus la Apele Române să obținem o avizare, să-l putem folosi pentru bărci, caiac și rafting la momentul cînd o să avem nevoie de asemenea tipuri de activități pentru comunitatea noastră, care, încet, încet, va deveni o comunitate și cu o atracție turistică nouă în zona Munților Rodnei.

Da, adică activități sportive și de agrement. Puteți face și cantonament pentru sportivi, respectiv, agrement pentru cei care ajung aici, în comuna dumneavoastră.

Asta ne dorim.

Referitor la aspectul ăsta, dați-ne o dimensiune a turismului în comuna dumneavoastră. Ce infrastructură aveți?

Localitatea, fostă minieră, a suferit economic enorm de mult în anii 1997-1998-2000. Din 2000 pînă acum a fost o mică stagnare, iar începînd cu exercițiul financiar trecut, datorită faptului că au existat multe finanțări pe turism, oamenii au început să aplice la cîteva finanțări turistice. Finanțări turistice care au adus un plus de valoare comunității prin exemple de bună practică. Au fost vreo patru sau cinci pensiuni care au obținut finanțări. În momentul de față sînt foarte mulți tineri care încearcă să-și facă cîte o mică pensiune, o cabană, din veniturile lor proprii, pentru că nu mai există finanțări în domeniul acesta. Dar există și cea de-a doua așteptare, dacă putem și reușim să aducem turiști în zonă. Pentru asta noi ne gîndim și avem o anumită strategie de dezvoltare durabilă, asta pentru care ne-am gîndit că, dacă vom putea face noi, administrația publică locală, o infrastructură de bază, o infrastructură solidă turistică, care să atragă turiștii, ne gîndim că partea privată o să se dezvolte singură, de la sine, atîta timp cît sînt oameni interesați, oamenii știu să facă bani, știu cum să se organizeze. Pentru asta am și depus și am aplicat la ADR Nord-Vest pentru o finanțare nerambursabilă de 6 milioane de euro, prin care vom construi cel mai suspendat pod din Europa, la o înălțime de 200 de metri, lucrare care se află în procedură de achiziție.

În prezent, ce poate face un turist care ajunge aici, în zona dumneavoastră?

Acum depinde de profilul turistului. Dacă vin doi bătrîni de 90 de ani, îi ducem la mănăstire. Avem acolo preoți care spovedesc foarte bine, își fac partea lor. Dacă vin doi, trei copii sau o grupă de elevi, avem un parc de aventură pentru copii, unde avem tiroliene și activități recreative, cățărări pentru ei. Dacă vin oameni mai doriți de munte, putem face drumeții, dar avem și activități de genul sporturilor de aventură mai riscante, pe care le practică unii, spre exemplu, călătorii pe munte, în zone mai greu accesibile, dar pentru care încă nu putem recomanda asta, pentru că nu avem oameni să îi însoțească în teren. De asta avem nevoie de o infrastructură ca să putem trimite un om undeva, pe o zonă cu riscuri, în care nu poți să trimiți un turist oricum.

Pentru drumețiile acestea montane există trasee marcate în zonă?

Da, sînt cîteva marcate, dar sînt trasee foarte ușoare care sînt marcate. De asta am zis că vom avea trasee mai grele, dar numai în momentul în care vom putea, cu personalul silvic sau cu oamenii pe care am putea să-i angajăm pentru activitatea turistică, să ne gîndim și la trasee mult mai grele. Avem o localitate cu foarte multe stînci și riscul de a se produce accidente există și atunci nu riscăm să marcăm drumurile grele.

Aveți o statistică de cîți vizitatori ați avut, anul trecut, oameni care au rămas aici sau au fost vizitatori de zi? Trebuie să vă cunoașteți foarte bine clientul, omul care vine, ca să faceți o strategie de dezvoltare turistică în viitor.

Una din componentele turistice la care noi vrem să aplicăm sînt taberele de copii. Deci, în momentul de față, ne axăm pe promovarea acestor activități, pentru că sînt activități bine organizate. O tabără de copii implică o activitate complexă, cu personal didactic calificat pentru activitățile recreative și, în plus de asta, ai o prognoză foarte bine conturată asupra prețurilor în timp și inclusiv a încasărilor. Pentru asta noi am depus deja, la ADR Nord-Vest, o altă finanțare privind refacerea taberelor școlare. Aici au fost tabere școlare, o clădire de tabere școlare care va avea vreo 30 și ceva de camere, care se află chiar lîngă primărie, și vrem ca aceste tabere școlare să aducă, în primul rând, înapoi localitatea la nivelul tineretului și activităților pentru copii.

Vă întrebam de statistică. Știți cîți turiști vă vizitează anual?

Turiștii care vin și vizitează localitatea sînt mulți. E o localitate foarte vizitată, dar cei care dorm și rămîn peste noapte, e un alt tip de turism. Undeva, să zicem noi, vreo 800-1.000 de oameni, în cele șase-șapte locații care sînt, per total, autorizate.

Ăsta este interesul dumneavoastră, ca să rămână, să-i rețineți cît mai mult în zonă și pentru asta ar trebui să aveți o strategie turistică.

Da, doar că atunci cînd noi, autoritatea locală, ne vom face treaba, componenta privată, care înseamnă servirea unei mese, cazare, alte servicii, va fi diferită. Noi trebuie să creăm – nu pot niște oameni privați, cu venituri mici, să creeze din nimic ceva. De aceea noi trebuie să fim, primăria, partea administrativă, parte a inițiativei de dezvoltare. Și pentru asta am făcut tot posibilul să putem ajuta comunitatea.

Absolut. Următoarea întrebare asta este: Vă propuneți să faceți parte dintr-un OMD în zonă?

Săptămîna trecută, am adoptat prima hotărîre de constituire. Eu zic că, în luna viitoare, o să depunem poate la minister dosarul pentru avizarea OMD-ului Someș-Munții Rodnei, care va fi un OMD cu destinație turistică pentru zona Someșului pînă la Munții Rodnei, pe care îi avem în spatele nostru.

Cine face parte din acest OMD? Aveți deja asociații de promovare a turismului în zonă?

Avem asociații de promovare a turismului, dar mai mult decît asociații de promovare a turismului, avem în zonă cîteva obiective turistice care pot să genereze un plus de valoare comunității. La Beclean avem o stațiune mică, Figa, care are peste douăzeci și ceva de mii de turiști pe zi, care are o destinație de cîmpie, să zic așa, o destinație cu băi, cu bazine de ape dulci. În momentul în care turistul de acolo se va plictisi, am convenit ca să colaborăm, să interconectăm turismul din zona de munte cu cel de cîmpie, prin mobilitatea aceasta urbană, prin care vrem să finanțăm niște autocare cu care să aducă turistul de la ora 10, cînd nu mai poate de cald pe plajă, să-l aducă la munte și să facem activități cu el pînă seara. Sau și invers, turiștii de la noi să poată merge ziua la ei, adică să colaborăm între noi, considerînd că doar o colaborare poate deveni un motor puternic care ar putea să aducă turismul în față.

În ce orizont de timp? Cam pe cînd să se aștepte localnicul de aici că se va schimba turismul local, să fie vizibilă această schimbare referitor la toate planurile pe care dumneavoastră le aveți în vedere?

De cînd am publicat că vom construi acel pod, localnicii au început să se implice. Sînt în lucru cîteva case, cred că pînă în 20 de case, care se modernizează încet, încet, așteptînd impactul turistic în zonă. Deja băieții tineri care au lucrat prin străinătate și mai au niște bani încearcă să-și transforme casele, dacă ați observat, case cu etaj, case mari, case goale, ca să le transforme în spații de cazare pentru turiști, la diferite niveluri. Acum nu putem să devenim o stațiune de lux, nu putem deveni un punct de reper mare, decît în timp.