Bine ați venit în casa lui T-Rex din România, aici unde, împreună cu prietenii de la el din clasă, allozaurul și velociraptorul, se joacă de-a v-ați ascunselea prin pădure cu ceilalți colegi, stegozaurul, diplodocusul sau pteranodonul. Da, dragilor, după 65 de milioane de ani, la Rîșnov au apărut din nou dinozauri. Au fost descoperiți acum vreo două luni printre copacii din apropierea cetății, sînt foarte cuminți (unde-i pui, acolo stau) și abia așteaptă să facă poze cu voi.
Asta ar fi povestea de introducere a ghidului pentru micuții veniți la Dino Parc. Pentru că lor, puștiului fan T-Rex și copilului din părintele său, le este dedicat în mod special acest parc tematic, unic în Europa de Est, recent deschis pe Dealul Cetății din Rîșnov. Dacă urcușul a 300 de metri de drum asfaltat ți se pare prea mult pentru picioarele tale și ale familiei tale, un tractoraș-trenuleț (5 lei, dus-întors) te ia din parcare, de lîngă portiera mașinii, și te depune în prima stație, chiar în fața clădirii viu colorate pe care stă călare un brontozaur uriaș. Imediat după intrarea în centrul de vizitare, treci rapid de un Dino Shop (n-o să scapi însă așa de ușor, la ieșire) și de expoziția de schelete în care vedetă e dinozaurul pitic de Hațeg – Balaur Bondoc, după numele său neaoș românesc –, și, după toalete (de reținut amplasamentul, în caz de urgențe), ieși din clădire direct într-un loc de joacă, anticameră a parcului de distracții.
Nu te aștepta la un Jurassic World, în care dinozauri clonați să performeze ca la grădina zoologică; totuși, fără să aibă spectaculozitatea celor din film, cele 45 de machete la scară 1:1, updatate la ultimele cercetări în domeniu, par – de la distanță, cel puțin –, foarte reale (paleontologii români le-au dat note de peste 8 și 9, pentru acuratețea realizării). De la o plăcuță informativă la alta, pe un circuit cronologic de vreo 150 de milioane de ani, Triasic – Jurasic – Cretacic, o să dai prin pădure de același peisaj: părinți cu camere foto în mînă și copii curajoși, ieșiți din faza de timorare, care se cațără pe gîturi și spinări, se agață de gheare, bagă capul printre colți, în guri larg deschise. Atracțiile principale sînt un pui de dinozaur scos de trei ori pe zi la plimbare printre puști în extaz și vulcanul artificial care fumegăie și, din timp în timp, erupe, cutremurînd platforma din lemn din apropiere. Sfat prietenesc: la sfîrșit de săptămînă e o aglomerație de vizită la moaște – vino cu copiii odihniți și mîncați, altfel o să ai parte de altfel de distracții.
După poveștile pentru copii și părinți, cea pentru oamenii de afaceri în turism. O poveste de mare succes financiar: la mai puțin de două luni de la inaugurarea din 12 iunie a investiției de cinci milioane de euro, cei trei patroni ai stabilimentului (de fapt, patru, pentru că și UE e partener) taxau deja vizitatorul cu numărul 100.000. La un preț al biletelor de 28 de lei adultul și 22 de lei copilul peste 3 ani, Dino Parc a produs, deci, peste 500.000 de euro and counting. Și asta numai din tichetele de acces, fără a contabiliza și încasările din magazinul de suveniruri (tricou cu parcul – 35 de lei, un T-Rex în miniatură, de vreo 25 cm – 90 de lei), atelierele de pictură și turnare în formă (între 5 și 20 de lei de copil îndrumat, în funcție de figurină), traseul de tiroliană (10 lei), restaurantul-bar Papazaur. Pentru a atrage alți bănuți în casa de marcat, se pregătesc un cinema 9D, la etajul clădirii, și alte efecte multimedia, sunet și lumini, în tot parcul.
Exemplul ăsta de afacere reușită naște o întrebare: se încumetă cineva să reînvie, pe același model, proiectul ăla de acum 15 ani și să facă un Dracula Parc? Sau, dacă nu-i iese rețeta, măcar un Sarmale Parc*?
*Cel dedicat celuilalt brand gastronomic național, grătarul, există deja. Pe marginea drumurilor de munte, în fiecare week-end.
(articol publicat în Cațavencii nr. 34/214 din 26 august 2015)
Be the first to comment