Da, ați observat corect, titlul nu mai rimează, ca data trecută, la textul despre Harghita-Băi, dar rima n-are nici un fel de importanță. Important e că există alternative la stațiunile de iarnă de pe Valea Prahovei, în care snobilimea bucureșteană se îngrămădește în perioada asta, ca în fiecare an, la servicii turistice scumpe și proaste, doar ca să… Ce? Nu există explicație pentru masochismul în masă din Predeal și Poiană, de sărbători; cel puțin nu una logică, corelată cu datele problemei. Dar, lăsînd această ecuație turistică nerezolvată și revenind, dacă vă deranjează că la Harghita-Băi pe pîrtie se vorbește numai în ungurește, încercați un loc în care nu prea se aude, dar se vede rezultatul muncii vorbitorilor unei limbi la mare modă, de cînd cu noul președinte, germana: nu chiar în Alpii austrieci, ci ceva mai aproape, în Carpații noștri, la domnul Iohannis în bătătură, cam la 30 de kilometri de Sibiu și la un kilometru de intrarea oficială în Păltiniș. Inaugurată acum fix patru ani, la 1.400 m altitudine, în Munții Cindrel, Arena Platoș a aclimatizat niște instalații austriece la condițiile meteo românești, pentru dotarea a cinci pîrtii cu tunuri de zăpadă, teleschiuri și telescaun, de mare succes printre iubitorii sporturilor de iarnă din împrejurimi și nu numai, care iau cu asalt zona populată rapid și de o mulțime de pensiuni și restaurante.
Cîteva prețuri, ca să puteți calcula un buget minim necesar, înainte de a pleca de acasă: cardurile de acces pe pîrtie sînt prepay, pe puncte (30 de puncte – 45 lei, 60 de puncte – 90 lei; o urcare diminuează creditul diferit, cu 2-4 puncte, în funcție de pîrtie și de transportul pe cablu utilizat, teleschi/telescaun) sau abonamente de perioadă (de la o zi – 75 de lei, pe vîrf de sezon, la 980 de lei întreg sezonul; urcări nelimitate, indiferent de pîrtie). Atenție, cardurile de perioadă sînt valabile doar ziua: să schiezi în nocturnă (intervalul orar 17-22) e altă distracție, pe alți bani – cam 65 de lei pe seară, în week-end. E de preferat să vii gata echipat, pentru că închirierea unui echipament complet (schiuri, bețe, clăpari, cască) îți mai zboară cam 50 de lei pe zi din buzunar. Există, desigur, diverse reduceri la toate aceste tarife de adult nesubvenționat: pentru copii, elevi, studenți, pensionari și alte persoane cu dificultăți financiare notorii, mai puțin eventualii șomeri pasionați de schi.
Schiorii sau snowboard-erii aflați în pauza dintre două coborîri se pot încălzi cu un vin fiert în Après-ski, barul circular de la capătul pîrtiilor (împreună cu pietonii care, cînd ies din rolul de obstacol mobil pe pîrtie, vin aici să atîrne pe lîngă vreo barmaniță, cu o tărie în față) sau alăturat, la restaurantul-cantină amenajat într-un cort imens, cu o ciorbă fierbinte. Cei care n-au timp de masă se pot servi cu o gustare în plină alunecare, de pe la chioșcurile cu sandvișuri, clătite și pită prăjită cu unsoare (untură; traducere pentru cititorii neatenți care se gîndeau la vaselină sau la ceara de uns schiurile).
P.S. O sugestie pentru schiorii incurabili și oamenii de outdoor care s-au săturat de revelioane în piață: la Arena Platoș, lumea intră în 2015 pe schiuri. Accesul general pe pîrtii costă 30 de lei și toată lumea va schia/dansa gratuit pe beat-urile lui DJ Vasile (nu sfîntul care-și serbează onomastica de Anul Nou, un alt idol, cel puțin la fel de celebru, printre fanii săi). Tot ce mai trebuie pentru un revelion tradițional românesc e varianta de pîrtie a oalei cu sarmale, termosul cu sărmăluțe: plugușorul-ratrac e permanent pe poziții.
(articol publicat Cațavencii nr. 50/179 din 17 decembrie 2014 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment