Despre vinuri și turism, cu organizatorul Salonului Internațional de Vinuri VINVEST Timișoara, Lucia Pîrvu.
VINVEST ediția a XVI-a s-a încheiat. Ce credeți că a lăsat în memoria participanților?
VINVEST 2019 a fost o repetiție, o etapă în pregătirea pentru evenimentul major al anului 2021, Timișoara – Capitală Culturală Europeană. Ne-am bucurat de prezența producătorilor de la această ediție, parteneri tradiționali (Cotnari, Hermeziu, VINCON) sau crame noi (Gabai și TRANTU din zona Murfatlar, Lacrimi de Lună Drăgășani). Pe lîngă vinuri din România, Republica Moldova, Serbia, Grecia, Italia, am avut gastronomie, cultură, turism: au existat degustări punctuale, la diferite crame care au asociat vinul cu mîncare din zona respectivă, dînd astfel valoare și vinului, și preparatelor culinare locale. Toată industria vinului a fost prezentă, de la viță-de-vie la utilaje (zdrobitoare de struguri, prese, cisterne), butoaie din lemn de stejar pentru maturare, sticle, dopuri, pahare, toată paleta de echipamente și servicii conexe. Ca noutăți, am avut vinuri biologice și spumante cu foiță de aur de 24 de carate. De asemeni, ne-am bucurat să-i avem oaspeți în Salon, cu stand, pe președintele asociației de promovare a insulei Ammouliani și pe colegii săi veniți cu o ofertă de pachete turistice însoțită de vin de la Muntele Athos și de retsina, vinul grecesc tradițional. Toate acestea s-au găsit în Salon, care, pentru trei zile, a fost o îmbinare de tehnologie, de cultură, de artă, pentru că vinul însuși este o artă. Pictorii Mihai Teodor Olteanu și Adrian Sabău au încîntat ochiul vizitatorului…
…pe lîngă papilele deja încîntate de vin.
Exact. Spuneam că e o repetiție pentru 2021, pentru că trebuie să ne facem lecțiile din timp; numai repetînd și văzînd ce n-a mers acum, putem perfecționa lucrurile pentru la anul, ca să fim la înălțime în 2021, așa cum ne dorim.
Poate că ar fi o idee bună să invitați la VINVEST crame din celelalte două Capitale Culturale în 2021, Novi Sad (Serbia) și Elefsina (Grecia).
Ne-am gîndit la asta chiar de anul acesta: le-am trimis invitația de a participa, cu vinul, cu gastronomia, cu turismul, cu cultura lor, și ni s-a răspuns că vor fi cu siguranță aici anul viitor. Ar fi minunat ca cele trei Capitale Culturale să fie prezente în 2021 la Timișoara, la majoratul VINVEST. Vinul a devenit un ambasador care te reprezintă peste tot în lume; este și truda omului, și harul Domnului, pentru că un an bun are nevoie de precipitații și căldură.
Referitor la latura turistică a fenomenului vie-vin, cam cît de pregătite sînt cramele românești să primească turiști?
De vreo zece ani se poate vorbi și la noi de turism viti-vinicol. Infrastructura publică e încă o problemă, cam asta a rămas de rezolvat. Producătorii și-au făcut săli de degustare, multe crame practică acest tip de turism, pentru că una e să-i vezi la un festival și alta e să-i vizitezi la ei acasă, să vezi podgoria, să vezi cum se face vinul… Altfel, bei un vin dintr-o sticlă, dar n-ai habar ce se întîmplă ca să ajungă înăuntru.
Nu știi povestea din spatele etichetei.
Sigur că da, plus că la fiecare acasă ai specificul lui local, gastronomia, povestea regiunii viticole respective. Există investitori importanți în acest sector viti-vinicol care au angajat oenologi foarte pricepuți, atenți la ce se dorește în piață, tot timpul în competiția de a crea ceva special – nu mai fac soiuri simple, combină cîte trei-patru vinuri, inventează cupaje deosebite. În interiorul sticlei sînt niște lucrări de artă care personalizează fiecare cramă. Cînd se ajunge la jurizare, competiția e acerbă: doar 30% din vinuri pot fi medaliate, deși toate sînt foarte bune.
Un eveniment apreciat de toată lumea prezentă a fost degustarea vinurilor de colecție în care cel mai vechi era din 1958, un vin mai în vîrstă decît mulți dintre noi.
Așa este. A fost o prezentare interesantă din punct de vedere al viețuirii vinului în sticlă. Pentru că vinul este viu – se naște, trăiește și moare, ca și omul –, și nu știi cînd, pur și simplu, se îmbolnăvește. La fiecare sticlă am avut emoții să vedem cum a trăit, cum s-a păstrat, pentru că doar cînd o desfaci poți să știi exact ce e înăuntru. S-au păstrat foarte bine, au avut condiții bune de viață, dar au și fost din ani de excepție, ca temperatură, umiditate, procent de zaharuri, tărie alcoolică: niciodată nu punem în vinotecă vinuri din ani slabi, fără potențial de învechire.
Ce le transmiteți consumatorilor de bere?
Consumat cu moderație, vinul este și aliment, și medicament.
(articol publicat în Cațavencii nr. 17/403 din 1 mai 2019 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment