Cale-n dar. Călătorie naivă prin timpul rural românesc

Povestea Calendarului, Porumbacu de Sus, jud. Sibiu. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism
Povestea Calendarului, Porumbacu de Sus, jud. Sibiu. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism

La fiecare început de an, punem pe perete sau pe birou un nou calendar din care vom rupe treptat filele evenimentelor cotidiene, în ritmul acelor ceasornicului care ne trece zi de zi, lună de lună, prin cele patru anotimpuri. Un cuplu sibian a avut ideea de a construi 3D calendarul ăsta, de a-l expanda din foaie în mărime naturală, cu toate poveștile populare asociate lunilor anului, cu întreaga mitologie autohtonă a trecerii timpului.

Îți iese în cale în Porumbacu de Sus, chiar în stînga, cum te uiți la poarta țepei turistice Castelul de Lut din Valea Zînelor, gard în gard cu faimoasa ciudățenie arhitectonică fără sens, neterminată turistic (care îți ia 20 de lei la intrare doar ca să-ți permită niște selfie-uri cu o clădire încuiată și să-ți dea voie să-i cumperi cafeaua și suvenirurile scumpe, la terasa de lîngă pîrîu), într-un loc în care niște căsuțe tematice, cîte una pentru fiecare lună a anului, cu forme năstrușnice și culori atractive în ochiul copilului de orice vîrstă, spun Povestea Calendarului.

Vizitatorul, mic sau mare, e aici pentru un tur complet al anului, din ianuarie pînă-n decembrie, trecînd pe rînd pe la Gerar – Căsuța de Turtă Dulce cu acoperiș alb, ca nins, decorată la exterior cu imensele acadele pe băț evadate din magazinul de dulciuri cu bomboane, siropuri și borcane cu gem din interior, Făurar – Căsuța Dragobetelui cu ferestre în formă de inimă și scrîncioburi între aripioare de amoraș, Mărțișor – Căsuța Ciupercă a șnururilor alb-roșii, trifoiului și ghioceilor, Prier – Căsuța Stropitoare a obiceiurilor pascale cu ouă vopsite, mielușei și iepurași, Florar – căsuța lumii florilor și a fluturașilor, Cireșar – casa mare, roz, cu multe floricele lipite pe ea, a suvenirurilor, Cuptor – evident, căsuța cuptorului cu plăcintele bunicii, Gustar – casa cu desene exterioare tematic estivale și gard din floarea-soarelui metalică (în interior, într-un cadru rustic, se organizează ateliere de desenat și colorat pentru micii artiști), Răpciune – Căsuța Stejar cu acoperiș din frunze de stejar și pereți de trunchi de copac pictați cu scene de toamnă (început de școală, pentru juniori, și presă de stors strugurii, ulcele și tot felul de alte elemente vini-viticole, pentru seniori), Brumărel – Căsuța Spiritelor sau Hanul Strigoilor, în care se sărbătorește, zilnic, Halloween-ul românesc al vrăjitoarelor cu mătură gen Baba Cloanța, Brumar – Căsuța Ghindă a birourilor parcului, Undrea – Căsuța Brad dedicată iernii, cunoscută și ca reședință temporară a cadourilor sau căsuță poștală a lui Moș Crăciun.

În Povestea Calendarului, parcul tematic colorat în glumă și desenat cu poezioare pentru copilași, în care tezaurul folcloric al tradițiilor și obiceiurilor e valorificat naiv, pentru puștii superîncîntați să exploreze un univers magic plin de jocuri, jucării și dulciuri, în abecedarul ăsta al anului în lemn, sticlă și vopsele, cu spații amenajate între căsuțe pentru poze în ipostazele tematice ale lunii respective, printre biciclete cu flori, oglinzi și locuri de joacă, simți că te întorci din nou la vîrsta învățăceilor mereu bucuroși de darurile naturii.

Povestea Calendarului e un alt basm turistic românesc care, de vreo doi ani jumate, profită de afluența de la vecini ca să atragă șuvoiul de portofele și spre casieria lor. Măcar livrează cîte ceva în schimbul banilor plătiți la intrare (25 de lei / copil 3-10 ani, 35 de lei / copil 10-90 de ani). Ce-i lipsește încă sînt animatorii, clovnii, personajele de poveste mioritică. Deocamdată, ei se perindă în exteriorul celor două obiective care-au pus comuna Porumbacu pe harta turismului local. Prin parcările improvizate, pe lîngă tarabele cu obișnuitele plasticuri chinezești, chioșcurile cu clătite și celelalte investiții ale comercianților ambulanți, în atmosfera de bîlci cu care sîntem obișnuiți cu toții de atîta timp.

(articol publicat în Cațavencii nr. 1/643 din 10 ianuarie 2024 și pe catavencii.ro)

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.