Sîntem la Centrul de Informare Turistică din Zalău și stăm de vorbă cu Daniel Stejeran, pe care îl las să se prezinte singur.
Bună ziua și bun venit în Țara Silvaniei, aici, în municipiul Zalău. Așa cum spuneai și tu, numele meu este Daniel Stejeran și am trei proiecte, dacă aș putea spune, personale. Sînt managerul și curatorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord. În același timp, sînt și ghid de turism, atestat național și internațional. Am un proiect numit „Zestrea Silvană”, o asociație prin care încercăm să promovăm tradițiile pe care strămoșii ni le-au lăsat și să le ducem mai departe prin generațiile tinere. Am un alt proiect personal, „Daniel Signature Tours”, prin care încerc, cu turiștii, să descoperim frumusețile Țării Silvaniei, ale județului Sălaj, pentru că este un tărîm neexplorat suficient încă, spun eu.
În aceste trei zile în care am fost aici, în Țara Silvaniei și în Țara Călatei, am avut ocazia să facem cunoștință un pic cu zona: am avut și elemente de istorie, la castrul roman de la Porolissum sau Casa Memorială Iuliu Maniu, am gustat din preparatele tradiționale în două puncte gastronomice locale. Ce ar mai putea face turistul care ajunge aici, în afară de ceea ce am văzut în aceste trei zile?
De aceea am spus că este, într-adevăr, un tărîm prea puțin explorat de către turiști sau de cei care intră în județul Sălaj. Județul Sălaj, Țara Silvaniei, are un potențial extraordinar din punct de vedere turistic. Doar că, în ultimii ani, nu au existat forțele necesare care să împingă acest domeniu sau să-l urce, dacă putem spune așa, iar la nivel de promovare, cred că nu e suficientă. Județul Sălaj acoperă toate perioadele istorice: pornind din antichitate, dacă e să vorbim de granița sau limes-ul Imperiului Roman, cea mai nordică graniță la Porolissum, confluența cu lumea dacică, Dacidava sau dacii liberi, venind în perioada medievală, modernă, contemporană, avem resursele istorice necesare la toate obiectivele județului.
Iarăși, din punct de vedere gastronomic, am avut o inițiativă, în urmă cu patru ani, la Moigrad, și am reușit să o sprijinim pe colega noastră, Ana, să deschidă primul punct gastronomic local. Aceste puncte gastronomice locale preiau cumva rețetele vechi și le transpun în forme moderne, astfel încît turistul să simtă acel vibe, acea vibrație pe care ți-o oferă nu doar locul, ci și mîncarea cu care te poți servi în punctele gastronomice locale. Mergînd mai departe, avem cetățile medievale, pentru că e important de subliniat, pe Valea Almașului, avem la Valcău o cetate medievală fortificată, avem la Șimleu Silvaniei un castel și o cetate fortificată, locul unde s-a născut Ștefan Báthory, viitorul rege al Poloniei și cel de numele căruia se leagă și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Deci sînt toate elementele necesare pentru o creștere a turismului în județul Sălaj. Nu mai vorbesc de obiectivele care sînt pe Valea Someșului, Grădina Zmeilor, pe Valea Almașului, respectiv Grădina Botanică pe Valea Someșului, sînt alte două puncte importante pe harta noastră. Și aș putea să continuu de la intrarea din județul Cluj, pe Valea Someșului, Ileanda și toate satele respective, Răstoci, o căsuță bătrînească extrem de frumoasă, a cărei proprietară a trăit pînă nu demult și s-a îngrijit ca aceasta să rămînă la fel cum se făcea: tencuită cu lut, prispa făcută cu lut, vopsită numai cu culori din plante.
E un domeniu pe care, dacă l-am exploata, cu toții am avea de cîștigat din asta. Și mai mult decît atît, oamenii sînt primitori în județul Sălaj. Mai ales în zona rurală, avem foarte multe gospodării în care intrăm și oamenii de-abia așteaptă să-ți poată povesti legendele locului, poveștile lor, experiențele lor de viață. Și asta caută turistul în zilele noastre. Turismul s-a orientat foarte mult spre rural, spre liniște, spre confort, spre a găsi autenticitate. Pleacă turiștii de la oraș, pentru că aglomerările urbane sînt din ce în ce mai sufocante și atunci caută aceste medii. Iar Sălajul este un mediu rural mai mare decît toate centrele urbane pe care le are, respectiv municipiul Zalău și cele trei orașe: Jibou, Cehu Silvaniei și Șimleu Silvaniei.
Ai discutat despre promovare. Îți spun sincer – îți dau așa, o informație din exterior: pentru marea majoritate a românilor, zona aceasta este terra incognita. Și acum vin și te întreb despre această asociație de promovare a turismului: ce ați reușit să faceți din momentul în care ați înființat-o și ce planuri aveți în continuare?
Înainte să-ți răspund la întrebarea legată de Asociația „Zestrea Silvană”, aș putea spune că la nivel de promovare mai avem mult de lucrat. Și, într-adevăr, nu doar la nivel de cetățean român nu se cunoaște județul Sălaj: au venit reprezentanți ai autorităților naționale care au spus „județul Zalău” sau „municipiul Sălaj”, deci făceau confuzii care, după opinia mea, sînt destul de grave. Adică tu, ca autoritate centrală, venind din București, să nu cunoști ceea ce e în teritoriul propriului tău stat, că face parte din România… Lăsînd la o parte polemica asta că Sălajul e un județ mic și neînsemnat, eu zic că este un județ cu foarte mult potențial și trebuie exploatat.
Este și ideea pentru care am înființat asociația „Zestrea Silvană”, prin care ne propunem acțiuni de promovare a obiectivelor turistice, de păstrare a tradițiilor și valorizare și valorificare a acestui potențial. Mai mult decît atît, în urmă cu mulți ani, împreună cu centrele de informare turistică care funcționau pînă nu demult în subordinea primăriilor… Acum majoritatea sînt închise. Mai este cel din Zalău, cel din Șimleu s-a închis, din păcate, și majoritatea colegilor sînt relocați în primării. La Zalău funcționează și avem două colege active în ceea ce privește promovarea turistică. Împreună, în urmă cu zece ani, în 2016, am inițiat un festival în municipiul Zalău, Festivalul „Haidați pe la noi!”, care are loc de obicei în septembrie, legat de Ziua Internațională a Turismului, 27 septembrie.
Nu e suficient doar un festival, dar am reușit să-l creștem la un nivel în care avem anual producători noi care vin alături de noi, meșteșugari care vor să-și expună și să dea mai departe din cunoștințele și abilitățile lor. Avem nevoie de mult mai mult. De asta „Zestrea Silvană” vine cumva să completeze ceea ce face Centrul de Informare Turistică sau ADI Țara Silvaniei, pentru că și acolo există o parte de promovare turistică. Dar ne-am dori foarte mult ca toate lucrurile să fie făcute conjugat, adică integrat, pentru că ar fi mult mai ușor și ar fi mult mai vizibil la nivel de promovare. Sînt diferite instituții care, știm, fac disparat ceea ce fac, și atunci cumva esența se pierde. Dacă am face aceste lucruri împreună, eu cred că șansele ca Sălajul să crească și să fie mult mai vizibil la nivel național și internațional ar fi mult mai mari.
Aș putea să dau un exemplu concludent, pentru că Sălajul a devenit vizibil după înființarea Muzeului Memorial al Holocaustului la Șimleu Silvaniei. A devenit foarte vizibil pentru tururile de rădăcini ale evreilor care au plecat de aici. Israelul a devenit un pol al turismului înspre județul Sălaj, pentru că, la evrei, în momentul în care ajungi într-un loc, trebuie să mergi la cimitir și să-ți cauți rădăcinile. Și atunci există un astfel de turism legat de județul Sălaj și prin Muzeul Memorial al Holocaustului.
Alte tipuri de manifestări care să fie incluse într-un calendar al evenimentelor aici, în zonă, aveți? Ar trebui să încercați să faceți, dacă nu în fiecare week-end, măcar de două ori pe lună, în perioada de concedii, atunci cînd românul are mai mult timp ca să călătorească, evenimente pe diverse teme – gastronomie, istorie etc.
Ai dreptate. Într-adevăr, eu am propus la un moment dat să ne organizăm și să facem niște infotrip-uri cu tot ceea ce înseamnă prezentări din punct de vedere istoric ale obiectivelor, degustări de vinuri, pentru că avem o rută nouă a vinului în Țara Silvaniei, un circuit al punctelor gastronomice locale, și cred că vom realiza toate aceste lucruri. Dar, după cum spun de fiecare dată, trebuie consecvență și, în primul rînd, voință. Și atunci lucrurile se vor așeza în acest context. Da, e nevoie de diferite evenimente organizate, dar cu o ciclicitate. Pentru că dacă organizez anul acesta și anul viitor nu-l mai organizez, n-o să mai vină lumea. Trebuie să aibă o constantă. Și atunci asta am și făcut. Iarăși, în 2016 a fost un an extrem de bun, pentru că am început un alt festival, un festival bazat pe reconstituire istorică la Șimleu Silvaniei – Festivalul Báthory, care anul acesta, în iunie, a reușit să adune peste 10.000 de persoane în același loc, prin ceea ce s-a organizat: reconstituiri istorice, concerte, activități culturale, vizite în oraș.
Și Șimleu Silvaniei a devenit astfel un pol al atracției turistice printr-un astfel de festival. Iarăși, „Haidați pe la noi!” sau Zilele Zalăului, care se organizează de obicei la sfîrșitul lunii august, reprezintă activități tot de promovare a ceea ce avem noi în municipiul Zalău și în proximitate, pentru că avem Castrul Roman de la Porolissum, care e aproape, și sînt tot felul de programe, inclusiv Muzeul de Istorie și Artă Zalău încearcă să organizeze evenimente prin care să atragă din ce în ce mai mulți tineri, turiști și tot ce se află în sfera lor de acțiune.
Un instrument care v-ar putea ajuta foarte mult în acest domeniu al promovării este OMD-ul, o organizație de management al destinației, care este un parteneriat public-privat prin care autoritățile locale se așază la aceeași masă cu investitorii în turism și, împreună, decid care sînt direcțiile, liniile de dezvoltare a turismului într-o zonă, ca să creeze o destinație. Aveți un asemenea OMD sau există în plan să creați un astfel de OMD?
Atîta timp cît am fost, din 2021 pînă în 2024, manager al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Țara Silvaniei, care este un ONG al Consiliului Județean Sălaj, am avut aceste discuții legate de înființarea OMD-ului. OMD Sălaj aparține cumva de Arad. A fost și acolo o discuție de ce de Arad, pentru că nu avem nici o legătură, nici din punct de vedere istoric, nici al portului tradițional, nici al graiului, dacă mă pot exprima așa.
Dar s-au stabilit de la Minister, noi am primit, dar am avut o discuție cu primarul Municipiului Zalău, legată de constituirea unui OMD local, care să încorporeze, la fel cum a făcut ADI-ul, toate primăriile interesate și care au obiective turistice importante sau gastronomice integrate în acest OMD local și să funcționăm pe bază de OMD local, la început, și pe urmă să aderăm la OMD-ul mare din zona noastră. Pentru că dacă stai să te gîndești și distanța dintre Sălaj și Arad este una considerabilă. Noi trebuia, după opinia mea, să fim în OMD-ul constituit aici: Maramureș, Satu Mare, Cluj, Bistrița. Sau cel puțin la Oradea, dacă nu, că sîntem mai aproape de Oradea. Dar nu Arad sau Timișoara – vorbim de două regiuni diferite: Banat și zona noastră. Acest OMD nu știu dacă este viabil pentru noi, nici n-am mai auzit, după ce am plecat de la ADI Țara Silvaniei, să se facă ceva prin acest OMD. Dar la momentul respectiv eu cred că a fost o sursă bună de finanțare pentru că fiecare județ trebuie să finanțeze acest OMD și atît.
Prin acest OMD puteți să finanțați proiectele pe care le aveți: participări la tîrguri, că e vorba de cele de la București sau cele internaționale (să vă gîndiți la niște piețe-țintă de unde ar putea veni turiști), infotrip-uri pentru jurnaliști, pentru influenceri – vizibilitatea zonei ar crește cu siguranță și v-ar ajuta în promovare.
Cunosc organizarea tîrgurilor de la București, pentru că am fost prezent cu Asociația „Zestrea Silvană” și Muzeul Memorial al Holocaustului de la Șimleu Silvaniei. Chiar la început spuneam că dacă nu faci lucrurile integrat – cum ai spus foarte bine, să le faci printr-un OMD –, ele se pierd, se disipează. Un OMD local cred că ar constitui o primă formă în care lucrurile să poată fi integrate și ar fi mult mai ușor în relația cu partenerii, cu antreprenorii sau cu IMM-urile, încît să fie un lanț strîns între promovarea turistică și cei care vor să sprijine acest domeniu și care să aibă și beneficii pe urmă. Pentru că totul e ca un bulgăre de zăpadă, cu cît îl crești, cu atîta el devine din ce în ce mai mare și mai puternic. Și aici ar trebui strîns găsită calea de a conecta și interconecta lucrurile. Dar de unul singur e foarte greu.
De unul singur, indiferent cîți bani ai avea, nici nu poți să faci lucruri. De exemplu, un proprietar de hotel de cinci stele nu are atribuții ca să repare trotuarul din fața hotelului: e lucrare pe domeniul public și ar fi amendat.
Știu cît este de greu să te organizezi din acest punct de vedere. Participăm la unul dintre cele mai mari festivaluri de folclor și tradiții: Prispa, la București, în Piața Constituției. Sînt 160 de standuri ale județelor care reprezintă și promovează propriul loc. Dar e foarte greu de organizat printr-o singură asociație. Nu vorbesc doar de faptul că este foarte costisitor să participi la un astfel de eveniment, dar este și foarte greu de organizat, pentru că oamenii în ziua de astăzi au diverse interese, nu mai ai timp pentru astfel de evenimente și atunci trebuie să găsești formula potrivită astfel încît județul tău, respectiv județul Sălaj, să poată fi reprezentat, pentru că noi am adoptat un județ în cadrul acestui proiect și nu ne putem face de rușine acolo.
Nu se poate să nu te întreb despre celălalt proiect de care te ocupi îndeaproape. E vorba despre Muzeul Memorial al Holocaustului, care este, din ce înțeleg, unic în peisajul istoric, nu numai al zonei, ci chiar al României. Te rog să ne spui mai multe.
Fiind absolvent al Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie, cumva drumul meu s-a așezat înspre acest muzeu creat în urmă cu 21 de ani la Șimleu Silvaniei. De fapt, ce s-a reușit prin crearea muzeului e salvarea unei clădiri monument istoric de secol XIX, o clădire care a fost o sinagoga comunității evreilor din Șimleu Silvaniei, un monument impresionant și prin arhitectură, dar și prin mărime, pentru că vorbim de o comunitate mare de evrei înainte de Holocaust, iar muzeul a reușit de-a lungul timpului, tot prin organizarea de evenimente, acțiuni constante, în fiecare an, una sau două acțiuni la nivel național sau internațional, conferințe, mese rotunde, activități de educare a tinerei generații, de sprijinire a profesorilor și a cadrelor didactice în ceea ce înseamnă predarea și învățarea problematicii Holocaustului.
Am reușit să creștem treptat și să avem astăzi un muzeu memorial cunoscut peste tot în lume. Am reușit să atragem alături de noi parteneri ca Institutul „Yad Vashem” din Ierusalim, care este cel mai mare muzeu și institut de cercetare a Holocaustului din lume, Muzeul Washington, Muzeul Istoriei Evreilor Polonezi (Polin) din Varșovia, am avut proiecte internaționale extrem de importante și toate acestea au reușit să creeze acest spațiu al memoriei și să creeze acele sinergii care ne dau nouă puterea să mergem mai departe.
Este tragic atunci cînd vorbim despre Holocaust și despre uciderea în masă a evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar nu trebuie să uităm, pentru că noi repetăm exact aceleași forme și în zilele noastre și cred că, dacă nu reușim să învățăm din astfel de tragedii, sîntem meniți să repetăm toate aceste greșeli.
Muzeul de la Șimleu vine ca o amintire, vine ca o memorie pliată pe ceea ce înseamnă conștiința umană de astăzi, dar vine și să sprijine tinerii să înțeleagă mai bine ce înseamnă iudaism, ce înseamnă să fi fost evreu și ce înseamnă ca, neavînd o țară a ta pînă în 1948, plimbîndu-te din loc în loc în lume, să nu ai cine să te apere, să nu ai un spate care să știi că îți oferă o siguranță, și atunci cred că a fost și una dintre consecințele exterminării evreilor, pentru că nimeni n-a sărit să-i apere în cel de-al Doilea Război Mondial, atunci cînd Hitler a propus exterminarea lor, pentru că nu aveau statul constituit pînă în 1948. Astăzi vorbim de o altă forță acolo și Orientul clocotește actualmente din toate punctele de vedere. Dar și prin faptul că Israelul e cumva în mijloc și au reușit în scurt timp să-și creeze o țară puternică și să devină o forță militară de temut în zona Orientului.
Foarte important în acest domeniu al turismului este să-ți cunoști viitorul oaspete, ca să acordezi toate proiectele pe care le ai de dezvoltare în conformitate cu cel care ar fi interesat să vină aici. Din poziția de ghid de turism, tu i-ai cunoscut în acești ani în care ai activat: care ar fi profilul turistului care alege să vină în județul Sălaj?
Am lucrat foarte mult, ghidez foarte mult în județul Sălaj. Merg în special cu turiști pe turul de rădăcini, acolo unde își caută foarte mult rădăcinile, aici, strămoșii. Și aș putea spune că se poate face turism și în clădirea Primăriei, la Registrul Stării Civile, în care am stat ore în șir cu cei care veneau și își căutau strămoșii, pentru că nu știau limba română și atunci am încercat să îi ajut să își găsească certificatele de naștere ale bunicilor, de căsătorie și alte asemenea.
Dar profilul unui turist care vizitează Sălajul ar trebui pus în două contexte. Unul în care vine și descoperă obiectivele turistice pe care noi le avem, frumusețea locurilor, unicitatea acestor locuri. Aș da un exemplu: Casa Memorială Iuliu Maniu. Am văzut toate etapele, alături de părintele Cristian Borz, de ceea ce înseamnă salvarea unei clădiri și transformarea ei într-o casă memorială. Este fenomenal, dar oamenii nu au de unde să știe cum arăta la început și cum arată astăzi. Ei văd doar forma finală, dar e un loc care merită și trebuie dat exemplu pentru ceea ce înseamnă promovare, dar și ambiția de a nu renunța. Pentru că asta a făcut Cristi Borz: nu a renunțat. N-a fost ajutat din partea statului cu nici măcar un leu, dar a reușit cu oameni generoși din țara asta și din diaspora să reabiliteze Casa „Iuliu Maniu” și să o redea publicului, spațiului de vizitare.
În al doilea context m-aș referi la turistul care este tranzitoriu, adică se oprește doar o noapte în drum spre Budapesta, în drum spre Satu Mare, în drum spre Oradea, și aici cred că, dacă am insista mai mult pe promovare sau mergem spre acele locuri în care știm că există acest turism tranzitoriu și am avea și persoanele pregătite sau materialele potrivite de prezentare, am putea să fim un cîrlig și să-l agățăm aici și să-l mai ținem încă două zile. De fapt, acesta e scopul turismului: nu să treacă pe aici, ci să rămînă cel puțin o noapte.
Eu aș insista pe această sferă de identificare a locurilor de tranzit și acolo mers țintit cu prezentări video, cu pliante, cu o persoană care să meargă la recepție și, cînd vine turistul, să-i spună ce poți să faci în zona asta: ai zece puncte gastronomice locale, ai Porolissum, pe care îl poți vizita cu ghid… Așa se face turismul, din om în om. Relația pe care o am cu grupurile atunci cînd vin… Mă sună ghidul de grup dacă pot să le fac ghidaj. Sigur, dacă îmi permite și am disponibilitate, pot. Dacă nu, găsesc colegi pe care îi pot suna să facă ghidaj. Fiecare are sfera lui sau partea lui de ghidaj sau de teren unde poate să ghideze.
Referitor la partea a doua a răspunsului, de a transforma o zonă de tranzit într-o destinație, avem un exemplu foarte bun: Oradea. Oradea a fost un oraș de tranzit către Ungaria și oamenii se opreau doar ca să se odihnească și să plece mai departe. Datorită acestui OMD pe care l-au constituit de mai bine de zece ani, au reușit să facă niște lucruri foarte importante acolo și Oradea s-a transformat într-o destinație.
Da, știu viziunea lui Mihai Jurca pentru că mi-a fost coleg la cursul de director de centre de informare, în 2016-2017, am discutat-o. Într-adevăr, au reușit, dar au și pompat foarte mulți bani. Adică n-au lăsat-o doar să facă un OMD sau un centru de informare turistică. Au pus banii acolo unde trebuie, iar la nivel de județ, la nivel de municipiu, dacă avem înțelegerea autorităților că turismul poate să reprezinte o sursă extrem de bună de finanțare… Adică tot ce se plătește din turism, aici, poate să rămînă aici și investit în comunitate. Asta trebuie să înțeleagă și antreprenorii, și întreprinderile mici și mijlocii, pentru că banii dați unei asociații, sponsorizați către o asociație gen „Zestrea Silvană”, și nu numai „Zestrea Silvană”, către orice asociație, rămîn în comunitate și contribuie la dezvoltarea ei. Acel impozit pe profit ar putea fi reinvestit în proiecte educaționale pentru tineri. Avem încă o asociație activă, „ProTeatru”, care se zbate de ani buni de zile să organizeze un teatru la Zalău, neavînd o sală proprie. Stau într-un spațiu închiriat, dar se fac lucruri și pașii necesari în acest sens. Dar trebuie, încă o dată spun, voință și tot timpul ingeniozitatea spune să vii cu lucruri noi.
Cum vezi turismul în județul Sălaj peste cinci ani, de exemplu. Ești optimist? Încerci să fii realist? Cum vezi că se vor dezvolta lucrurile în acest domeniu?
Eu, de felul meu, sînt optimist. Nu știu cum va fi turismul peste cinci ani de zile, dar cu siguranță va crește numărul de turiști în anii care urmează și pot să dau exemple de ce, în opinia mea, va crește. Pentru că celelalte județe din jurul nostru deja sînt arhicunoscute, cărările arhibătute, turiștii deja se orientează spre locuri mai puțin cunoscute, spre un necunoscut, așa cum îți oferă județul Sălaj. Și atunci, ceea ce a fost și gîndul meu la început cu punctele gastronomice locale, dat fiind faptul că astăzi sînt șase la număr care sînt funcționale în județul Sălaj, și n-am început de mult. Am început în urmă cu trei-patru ani de zile cu DecumAna. Pe urmă a venit Hanul Ancuța la Popeni, Omni Village la Traniș. În fiecare zonă există aceste puncte gastronomice locale. Vorbim despre ruta vinului care pornește de la Șamșud, merge pînă la Camăr – un circuit efectiv, se întoarce la Șimleu. Există această posibilitate de a organiza festivaluri. „Descoperă Șamșud”, pentru că am vorbit acum de Șamșud, sau „Pedalează la Șamșud”, „Descoperă Șamșud pe mountain bike”. Sînt două proiecte ale unei comune reprezentative pentru județul Sălaj. Comunitatea maghiară de acolo cu primarul s-au mobilizat foarte bine.
Eu cred că prin astfel de evenimente, peste cinci ani, dacă se multiplică și există acea constantă, vom crește foarte mult numărul de turiști și veniturile din turism. Pentru că e important de spus asta: banii cheltuiți de turistul care vine aici sînt bani rămași în comunitate și reinvestiți în comunitate.
(articol publicat în Cațavencii nr. 37/780 din 16 septembrie 2026 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment