Petre Ispirescu n-a fost membrul cenaclului literar ieșean Junimea, dar, cînd reușea să publice, în 1862, la București, o culegere de basme și legende românești, habar n-avea că, peste ani, una dintre scrierile sale devenite celebre s-ar putea să inspire cumva o altă poveste, de data asta turistică, în care protagonistul, cel mai mare oraș al Moldovei, este premiat cu un trofeu internațional de marcă.
Golden Apple / Pomme d’Or / Mărul de Aur, un fel de Cupa Mondială la turism, acordată de FIJET, Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, a fost cîștigată de Iași, și va străluci de-acum încolo în ochii vizitatorilor, dintr-o vitrină a Capitalei Moldovei. La festivitatea de premiere organizată sîmbăta trecută, președintele FIJET, tunisianul Tijani Haddad, a înmînat acest Oscar al turismului la categoria Destinații reprezentanților Municipiului Iași, iar printre spectatori au fost prezenți la ceremonia din Sala Voievozilor a Palatului Culturii și 36 de jurnaliști de turism din 14 țări, inclusiv România.
A fost premiat astfel turismul într-un oraș vechi prin care curge sîngele nou al celor peste 50.000 de tineri din toată țara și din străinătate ajunși aici la studii. Oricine ai fi și pentru orice ai fi venit la Iași, ai obiectivele tale de descoperit. Turistul romantic își găsește traseele preferate, de la plopii fără soț ai Poetului înamorat la Teiul său din Copou, din nectarul căruia albinele extrag în perioada asta o miere eminesciană. Pasionatul de istorie și arhitectură poate urma turul marcat cu panouri explicative al clădirilor de patrimoniu, un amestec eclectic de neogotic, baroc, stil brâncovenesc și brutalism est-european fascinant pentru ochiul occidentalului. Pelerinul devotat se poate închina și reculege în cele peste o sută de biserici și mănăstiri, la moaștele Sfîntei Parascheva de la Catedrala Mitropolitană sau la mormintele personalităților naționale Dimitrie Cantemir și Alexandru Ioan Cuza, încasetate în piatra bijuteriei cu ziduri dantelate Trei Ierarhi. Turistul cultural, al locurilor prin care Eminescu, Creangă sau Alecsandri, devenit nume de Teatru Național, își plimbau pașii, este invitat la spectacole sau evenimente, ca să răsfoiască paginile cărților galei literare FILIT sau să asculte acordurile festivalului muzical Rocanotherworld dintre viile Bîrnovei. Călătorul gastronomic, oprit pentru un popas culinar în restaurantul sarmalelor și plăcintelor poale-în-brîu de pe vremea Cucoanei Chirița, își prelungește vizita horticolă / viti-vinicolă, amețit de mireasma florilor Grădinii Botanice „Anastasie Fătu“ din Copou sau de parfumul din pahar al podgoriilor Bucium și Cotnari, de unde însuși voievodului Moldovei, Ștefan cel Mare, i se turnau în pocale vinurile ospețelor domnești.
Mărul de Aur a ajuns în Orașul Micii Uniri, acest Prîslea-cel-Voinic al metropolelor europene. Rămîne doar ca localnicii să pregătească din el Gemul de Aur al promovării turistice internaționale.
(articol publicat în Cațavencii nr. 25/768 din 24 iunie 2026 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment