Legea nescrisă a muntelui, cea care, nerespectată, amendează delicventul c-o fractură sau, mai rău, cu un upload în Ceruri, are – poate nu știați – și un corespondent pe hîrtie: Legea Muntelui, 347/2004, care, as we speak, suferă un update, recent trecut de Senat, în ședința din 28 februarie. S-o luăm metodic, pe principalele puncte cardinale, și să vedem concret cu ce vine nou pentru domeniul care ne interesează, dezvoltarea turismului responsabil, analizînd cu ce poate schimba statu quo-ul de lehamite și indiferență al administrației, care se perpetuează în turismul montan românesc de atîta vreme.
La articolul 5, punctul 5, paragrafele f) și g) stipulează că „infrastructura din zona montană […] se realizează cu sprijinul statului român, din fonduri de la bugetul de stat și/sau fonduri externe, pentru construirea și dotarea de baze Salvamont și refugii”, respectiv, „investiții pentru cabane în zonele montane izolate pentru a oferi adăpost turiștilor ocazionali în cazuri de fenomene naturale extreme”. Trecînd peste frazarea nefericită, e de aplaudat o asemenea inițiativă, în niște munți în care, cu relativ puține excepții, cabanele care n-au fost luate încă de avalanșă au ajuns refugii, refugiile, afectate de intemperii, adăposturi și adăposturile, distruse de incendiile inconștienților, loc de cort.
Continuînd ideea, articolul 10, punctul 2 e de acord că „pentru dezvoltarea turismului și agroturismului din zona montană, sînt necesare investiții în infrastructura de turism și agrement turistic: renovarea/reabilitarea unităților de cazare, campinguri/refugii/adăposturi/cabane, crearea de noi mijloace pentru petrecerea timpului liber, marcarea traseelor turistice montane, crearea traseelor/potecilor tematice, amplasarea panourilor interpretative precum și a indicatoarelor”. Crearea de noi mijloace pentru petrecerea timpului liber e dintr-un film de groază care ne provoacă fiori pe șira spinării: cine vrea să vină pe munte pentru altceva decît peisaj, aer curat, ciripit de păsărele ar fi mai bine să rămînă acasă, lîngă lada cu berea de răcorire. Păstrarea echilibrului dezvoltare turism – protejare mediu este vitală.
În articolul 11, punctul 2, „asociațiile, fundațiile, federațiile cu activități în sprijinul populației, a dezvoltării economice și a mediului montan, vor beneficia de sprijin financiar de la bugetul de stat pentru organizare și funcționare, ca organisme de utilitate publică, în conformitate cu prevederile legale”. Formulare cam vagă, din care s-ar putea interpreta, că, de exemplu, pe lîngă Cercetași sau cluburi montane, se califică pentru finanțare și un ONG de tăiat lemne (de foc locuitorilor zonei).
Articolul 14, punctul 1: „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Educației Naționale vor colabora, în vederea introducerii în învățămîntul gimnazial, profesional și liceal a unei discipline de studiu care să cuprindă noțiuni elementare despre socio-economia zonei montane”. Și neapărat despre etica montană, am completa noi.
În sfîrșit, la articolul 16, punctul 1, „se aprobă Programul de încurajare a activităților din zona montană, pentru care se alocă un miliard de euro pe o perioadă de zece ani de la intrarea în vigoare a legii, de la bugetul de stat”. Ei, da, era și timpul ca cineva să renunțe la întrebările sterile de interviu gen „Domnule Munte, unde te vezi peste zece ani?” și să angajeze și niște resurse pentru ca subiectul să nu sfîrșească grav bolnav, pustiit și chelit de păduri.
La prima vedere, vechea lege, evazivă și foarte generală, e îmbunătățită; cel puțin la nivel declarativ, noua versiune sprijină mai mult dezvoltarea zonei montane și încurajează activitățile conexe. Din păcate, dincolo de virgulele puse aiurea, inclusiv între subiect și predicat, proiectul ăsta are și multe lacune (în Capitolul VIII, „Cultura și patrimoniul montan”, legiuitorul nu scrie un cuvînt despre sprijinirea acțiunilor de salubrizare a zonei montane, de educare ecologică a populației de toate vîrstele, de sancționare a celor care vandalizează mediul). Poate trebuia mai multă dezbatere publică, în cercurile montane, în presa de specialitate, înainte de transformarea lui în lege.
(articol publicat în Cațavencii nr. 10/345 din 14 martie 2018 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment