ADRIAN VOICAN, BIBI: „Încercînd să aducem străinul după modelul nostru, ca pe un turist român, greșim complet“

Adrian Voican, președinte BIBI Group. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism
Adrian Voican, președinte BIBI Group. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism

Sîmbătă dimineață, Hotel Del Mar, Mamaia, conferința de presă de deschidere a sezonului turistic estival 2023. La microfon, one man show: Adrian Voican, președintele BIBI Group și patriarhul turismului românesc, un om implicat de 36 de ani în industria ospitalității care ne spune care-i situația litoralului, azi. Și nu numai.

 Litoralul, la început de sezon 2023. Lucrurile par să se miște în direcția corectă, numai că foarte încet și cu încă destule probleme, nu neapărat în zona celor care vor să facă treabă, la cei de pe lîngă ei. Cum ar putea să fie convinși (sau constrînși, dacă nu pot fi convinși) să renoveze proprietarii care-și abandonează într-o stare de paragină clădirile dintr-o stațiune turistică?

E o poveste lungă de treizeci de ani, adică, așa cum ai observat, iată că lucrurile se mișcă încet, dar în direcția bună. Au fost momente cînd au fost preluate hoteluri, și au fost momente cînd ele au fost renovate, modernizate, aduse la un standard plăcut ochiului. Dar mai sînt, pe ici, pe colo, lucruri de îmbunătățit în mod evident. Eu cred că marele salt înainte din ultimii ani a fost în momentul în care hotelurile din stațiunea Neptun-Olimp, parcă încremenite în proiect, au fost vîndute, închiriate și stațiunea care, odată, se învîrtea după soare printre turiștii noștri și-a recăpătat ceva din aura de altădată. Mamaia s-a mișcat prima, evident, dar și acolo mai sînt clădiri începute și lăsate sau clădiri noi la care se construiește. Oricum, lucrul ăsta deranjează. Dar faptul că și anul acesta am văzut hoteluri noi, în Olimp, în Neptun, în Mamaia, în Eforie, e foarte bine. Am văzut piscine noi, infinity, arhitectură cu soluții interesante, care ridică calitatea. Am văzut hoteluri fără lift care acum au lifturi moderne, exterioare, transparente. Adică fiecare pas înainte sare puțin și peste niște etape și te duce mai repede acolo unde-am vrea să fim cu toții. Ce spun acum, în premieră, este că au apărut, în sfîrșit, după treizeci de ani, firme de management hotelier, oameni care administrează două, patru, opt locații și, dacă-și pun la punct și un soft de management hotelier, și un channel manager care să pună acele camere pe diverse sisteme de rezervări, lucrurile se vor îmbunătăți, se vor fluidiza.

Revenind la ce vă întrebam – proprietarii de imobile care strică, practic, imaginea stațiunii –, cum poate fi rezolvată concret problema asta?

Eu cred că se întîmplă oricum, în mod natural. Cum spuneam, se mai cumpără un hotel, se mai cumpără o clădire, se îmbunătățește situația. Mai apare și cîte un primar isteț care reușește să acceseze fonduri europene, schimbă iluminatul, schimbă faleza. Mai apar niște fonduri norvegiene pentru lărgirea plajelor, ca în cazul plajei din Eforie Sud. Arată că stațiunea asta va crește, oamenii vor cumpăra proprietăți și, încet-încet, la un moment dat, schimbarea peisajului va veni și dinspre public, și dinspre privat.

Înainte să discutăm despre turism, ar trebui să vorbim despre niște elemente de civilizație urbană. Practic, asta este baza de la care construim o destinație turistică. Mă refer aici la fațade, la trotuare, la parcări, la toalete, la iluminat public, toate aspectele unui oraș îngrijit. După aia discutăm despre turism.

Ai dreptate, și se vede că și în România există o schimbare, pe care eu o percep, alergînd prin toată țara. Aveam la un moment dat o sută de stațiuni turistice, vreo 50 de interes local, vreo 50 de interes național. Și acolo concentram turismul, în rest era cartierul Pantelimon. Da, dar nu mai e așa acum. Pe de o parte, fiindcă unii au forjat prea tare și aproape oricine are titlu de stațiune turistică. Nu e chiar OK, dar au devenit altele localități turistice, fără să-și pună neapărat pe frunte eticheta de stațiune turistică. Au devenit orașele. Există city break-uri de Brașov, pe shopping, pe Centrul Vechi, Clujul, pentru festivaluri, Alba Iulia și Sighișoara, pentru cetate, Craiova, Iașiul, Oradea. Fiecare se mișcă într-un anumit fel. Deci sînt optimist.

Dacă studiem situația de pe litoral, plecînd de la cifre, statistica spune cca. 1.000.000 de turiști, anul trecut, din care 3% străini. Cum putem să atragem mai mulți turiști străini și să-i și păstrăm, să revină, să vorbească frumos despre noi prietenilor, colegilor, vecinilor?

Da, e un lucru foarte important: l-ai adus o dată, dacă l-ai convins să revină, înseamnă că ți-ai făcut treaba. Acum situația asta seamănă cu o bogăție. Să zicem că ai un cîmp petrolifer, dar n-ajungi la el. Așa e potențialul turistic al României și, încercînd să aducem străinul după modelul nostru, ca pe un turist român, greșim complet. Trebuie să vezi România de acolo, cu ochii touroperator-ilor de-acolo.

 (va urma)

(articol publicat în Cațavencii nr. 23/615 din 14 iunie 2023 și pe catavencii.ro)

1 Trackback / Pingback

  1. ADRIAN VOICAN, BIBI: „Pe litoral, o mare problemă e lipsa personalului calificat“ - Ora de Turism

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.