ALIN CHIPĂILĂ, președinte AJT Sibiu: „România este, în continuare, o pagină albă, în ceea ce privește turismul internațional”

Prezent la Sibiu, între 24 și 27 septembrie, în infotrip-ul ANAT în zonă, am vrut neapărat să stau de vorbă cu unul dintre primii promotori ai parteneriatului public-privat în turism din țară, Alin Chipăilă, președintele Asociației Județene de Turism Sibiu.

Aș vrea să vorbim, în primul rînd, despre începuturi. Cum ați înființat această asociație?

Povestea noastră a debutat acum foarte mulți ani ca o poveste de dragoste între două teritorii diferite ale Europei, situate la capătul celălalt una de cealaltă, și anume Bretania și Transilvania, Sibiul și departamentul Ille-et-Vilaine din Franța, care aveau o înfrățire încă din anii 1989-1990, imediat după Revoluție. În cadrul schimburilor pe care le-am avut cu ei, turismul a apărut inevitabil ca o posibilitate foarte bună de dezvoltare a județului nostru. Am analizat modelul lor de funcționare în Franța și ne-am inspirat după modelul comitetelor departamentale de turism, în a crea un parteneriat public-privat, în anul 2005, la inițiativa Consiliului Județean Sibiu asociindu-se Primăria municipiului Sibiu, asociațiile profesionale din turism de la momentul respectiv din județ, Universitatea și operatori privați, pentru a începe să facem un management al destinației profesionist. Și lucrurile s-au dezvoltat, dar sursa de inspirație a rămas aceasta. Și dacă stăm bine să ne gîndim, și atunci și acum, Franța este prima destinație turistică a lumii, în ceea ce privește numărul de turiști străini atrași. Tindem și noi către realizări mai bune, în ceea ce privește acest target la nivelul județului Sibiu și la nivel de țară.

Parteneriatul public-privat e un instrument care poate ajuta foarte mult turismul. Se discută acum, în ultima perioadă, despre crearea acestor Organizații de Management al Destinației. Dumneavoastră ați făcut acest lucru acum peste 20 de ani. Ce a fost cel mai greu în acest demers?

Demersurile la momentul respectiv au fost naturale, pentru că la nivel local s-a conștientizat necesitatea de a avea un actor profesionist care să se ocupe de destinele turismului și căruia să-i încredințezi misiuni mai diverse, mai variate, decît poate să primească o autoritate publică, un UAT, și mai ales să răspundă mai ușor provocărilor care apar, oportunităților care apar – lucru care știm că în administrație este mai dificil de implementat. Deci începuturile nu au fost grele, aș putea spune că au fost romantice și frumoase, pentru că au coincis cu perioada în care Sibiul se pregătea pentru programul Capitală Culturală Europeană – am avut în momentul respectiv un program de realizare a centrelor de informare turistică la noi în județ și, cu sprijinul Ministerului Turismului, am creat o rețea de 14 astfel de centre în județ, o rețea de semnalizare turistică foarte bună pentru nivelul anului 2006-2007.

Deci au fost momente foarte interesante. Profitînd de experiența pe care o aveau și alți colegi din țară, Bucovina, Prahova, Litoralul, ne-am asociat pentru a crea o federație a asociațiilor de promovare turistică, încercînd să determinăm la nivel național apariția unui cadru legislativ care să consfințească acest parteneriat public-privat. Pentru că erau foarte multe autorități care erau refractare la idee: Dacă o să vină DNA-ul peste noi sau Curtea de Conturi? De ce băgăm bani într-o asociație, fie ea chiar și din care facem parte? Și asta a determinat foarte multe autorități să nu aleagă modelul acesta de parteneriat public-privat, pe care îl propuneam noi, dar s-a văzut că e un model de succes, pentru că acolo unde el a fost implementat (și mă gîndesc aici la Oradea, la Tulcea, la Litoral, Timișoara, Prahova, Brașov), au fost exemple de succes și destinații care s-au dezvoltat și care au ars etapele.

Cred că ăsta a fost, și în continuare e, momentul cel mai delicat, pentru că legislația la nivel național am reușit să o actualizăm: dialogul cu autoritățile centrale, cu Guvernul, pentru a înțelege că fără a investi în turism, fără a avea actori profesioniști care să se ocupe – și nu niște funcționari –, nu ai cum să dezvolți turismul. E nevoie și de funcționari, e nevoie de această simbioză între autoritățile publice locale care vin cu un plan de dezvoltare. Ei sînt cei care creionează unde vor să ajungă cu județul și vin în fața alegătorilor cu acest plan peste patru ani, peste zece ani, peste 50 de ani, cei mai vizionari. Și în planul acesta de dezvoltare trebuie să se găsească și partea de turism, dar pe care să o implementeze un profesionist, și care profesionist poate să vină cu propuneri, cu soluții, cu idei, așa cum a fost cazul nostru la Sibiu, în momentul în care ne-am asociat cu alte destinații la nivel european, pentru a pune bazele platformei Regiune Gastronomică Europeană, așa cum acum sîntem în implementare cu programul Anii Drumeției, susținut și finanțat de Consiliul Județean Sibiu, dar care a pornit de la o inițiativă a Asociației Europene a Drumeților, pe care am transformat-o în oportunitate.

Deci această relație trebuie înțeleasă tocmai ca o simbioză. Nu este cineva care e mai puternic sau trebuie să-și arate mușchii în această relație: sînt doi actori profesioniști, sectorul public și sectorul privat, care trebuie să se întîlnească și să își dea mîna pentru dezvoltarea turistică.

Dacă discutăm despre turism în oraș, ceea ce nu se înțelege, sau se înțelege mai greu, este faptul că, în primul rînd, orașul trebuie să arate într-un fel pentru cetățenii lui, după aceea discutăm despre turism. Trotuare, fațade, curățenie, parcări, toalete publice, toate aceste aspecte ale unui stil de viață civilizat trebuie puse la punct înainte de a-ți chema oaspetele. Aici aș veni cu exemplul Oradea, care a reușit să facă într-un timp relativ scurt restaurarea clădirilor importante din centru și acum a devenit, dintr-un oraș de tranzit, o destinație. Care e situația la Sibiu din acest punct de vedere?

La Sibiu, concepem turismul ca o industrie care în primul rînd trebuie să deservească comunitatea. Vrem să eliminăm tocmai aceste bariere, turiști vs. localnici. Întotdeauna proiectele la care ne-am gîndit au fost prin integrarea și implicarea comunității, inclusiv programul Sibiu Capitală Culturală sau celelalte programe care au urmat: activitățile care se finanțează de către Primăria municipiului Sibiu și Consiliul Județean Sibiu, prin agendele culturale, comunitare, sportive, educaționale și de sănătate, vizează tocmai această implicare a comunității. Pentru că în momentul în care ai o comunitate care este primul ambasador, care știe să-ți vorbească despre oraș, care se mîndrește cu orașul sau cu județul, dar pe bună dreptate, adică nu o mîndrie care să nu fie acoperită de fapte sau să fie acoperită de vorbe goale, atunci poți să creezi o dinamică puternică și care să se traducă și într-o atragere de turiști reală, turiști care să vrea să se întoarcă în destinație.

Programele de investiții ale Sibiului, într-adevăr, au fost masive în perioada premergătoare Programului Capitală Culturală Europeană, dar ele nu s-au oprit acolo. Sibiul continuă să investească în infrastructura de turism, în infrastructura de cultură. Și aici aș da exemplul municipalității sibiene, care a achiziționat Fabrica de Cultură, spațiul în care se desfășoară parte din Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, dar și reprezentații în afara festivalului și care aveau nevoie de un astfel de loc. Era o hală industrială abandonată, care nu ar mai fi fost folosită în scopuri industriale și care a fost achiziționată de municipalitate tocmai pentru a da teatrului locația și instrumentele necesare pentru a produce o cultură de înalt nivel.

La fel, investițiile în infrastructură, în pistele de biciclete, amenajarea malurilor Cibinului vizează tocmai partea aceasta de complementaritate a transportului, accesibilizarea zonelor și facilitarea accesului turiștilor în toate formele posibile, încercînd să încurajăm un turism verde, un turism sustenabil, un turism responsabil. De aceea, partea de drumeție este un program vital pentru Consiliul Județean Sibiu, care, prin programul Anii Drumeției, spre exemplu, a reabilitat peste 900 de kilometri de trasee de drumeție și de piste de biciclete amenajate, astfel încît turiștii care vin, români și străini deopotrivă, să parcurgă traseele, bucurîndu-se de un nivel de calitate și de confort, așa cum se găsesc în străinătate.

Și ne bucurăm în acest sens că au venit și investiții sau atracții complementare. Mă gîndesc aici la Via Transilvanica, care traversează pe segmentul Terra Saxonum Sibiul și care este un ambasador bun al României și din care noi încercăm zi de zi să facem un ambasador bun al Sibiului, pentru că partea aceasta de turiști prietenoși cu mediul, care au o atenție deosebită, sînt cei care ne interesează. Urmărim la Asociația Județeană de Turism această profilare a turiștilor, segmentăm și profilul, și piețele, încercînd să nu ne transformăm într-o destinație de masă. Nu ne ajută nici capacitatea de cazare actuală: sîntem o destinație pe locul 10 la nivel național, în ceea ce privește capacitatea de cazare. Cu toate acestea, sîntem destinația României numărul 3, în ceea ce privește numărul de turiști străini atrași, și destinația numărul 5, în ceea ce privește numărul de turiști per total pe care îi atragem.

Deci toate aceste investiții care s-au făcut începînd cu perioada 2004-2005, și care sînt continuate pînă în prezent, converg la a da Sibiului un aer european, în ai da o infrastructură turistică de calitate și avem noroc de a fi și binecuvîntați de o zonă care are foarte multe forme de relief, foarte multe forme de turism care pot fi practicate, așa că e păcat să nu profiți de astfel de oportunități.

Cum ar arăta profilul unui turist care vine în Sibiu și în județul Sibiu? Îl cunoașteți? E foarte important să aveți o statistică cît mai apropiată de realitate, ca să vă acordați proiectele și planurile de viitor pe o situație reală a turismului în zonă.

Facem o monitorizare a fluxului de turiști în mod constant, lună de lună, analizăm datele care vin de la INS. Dar nu ne limităm aici, le coroborăm cu accesul care se face la instituțiile de cultură, și mă refer aici la Muzeul Astra, care are în jur de 500.000 de vizitatori pe an, la Muzeul Brukenthal și la alte destinații. Le coroborăm cu informațiile pe care le primim de la Aeroportul Sibiu, care este una din porțile de intrare principale în județ și în municipiu, cu ce turiști frecventează centrul de informare turistică de la parterul Primăriei Sibiu și din aceasta reiese o imagine a turiștilor care vin.

Sînt mai multe profiluri de turist. Avem segmentul de seniori care vizitează zona din piața germanofonă, în căutarea unor rădăcini sau a unor amintiri din copilărie. Aici avem și bucuria de a găzdui, la intervale regulate, întîlniri ale sașilor de pretutindeni, care aduc 10-15.000 de persoane în Sibiu pe parcursul verii, în perioade foarte concentrate și care umplu orașul de viață. Avem turiștii care sînt preocupați de partea aceasta de natură și drumeție, turiștii culturali, cei care vizitează bisericile fortificate – și avem numai în județul Sibiu 76 de biserici fortificate din salba de biserici care sînt răspîndite pe teritoriul Transilvaniei. Și mai avem turismul de evenimente, care este foarte important: avem un eveniment-far în Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, care atrage anual participanți din 89 de țări. Și bineînțeles public, cred că la fel de numeros ca și diversitate a țărilor, și care, în luna iunie, transformă Sibiul într-o adevărată scenă pe care se regăsesc deopotrivă actori, deopotrivă public, e un oraș care se transformă și prinde viață.

Monitorizăm aceste segmente de turism și încercăm să răspundem tocmai prin campanii de comunicare, prin participarea la anumite evenimente turistice, cum ar fi tîrgurile de turism, prin invitarea de delegații sau organizarea de infotrip-uri pentru presa din țara respectivă, profitînd și de conexiunile cu piețele externe pe care le avem prin intermediul Aeroportului Sibiu.

O componentă foarte importantă a turismului este acest calendar de evenimente. Dacă pe perioada concediului, în fiecare week-end, ai un eveniment de diverse tipuri (poate fi gastronomic, poate fi muzical, poate fi istoric – reenactment-urile sînt foarte la modă acum), bineînțeles, specifice zonei respective, în felul acesta poți să-ți atragi niște turiști în zonă. Aveți festivalul de teatru pe care l-ați menționat, care este practic un brand cu dimensiuni internaționale, aveți festival de jazz, de film, de muzică rock și metal (Artmania), aveți diverse manifestări care atrag aici, în Sibiu, foarte mulți vizitatori. Cum ați gîndit chestia asta: a fost integrată, gîndită inițial ca fiind turistică, sau pur și simplu au fost niște piese într-un puzzle care s-a completat ulterior?

Gîndirea a început în perioada premergătoare programului Sibiu – Capitală Culturală Europeană, cînd autoritățile și-au dat seama că singure au o capacitate limitată de a organiza evenimente și atunci au dorit să descentralizeze partea aceasta de organizare de evenimente și au creat instrumentul agendelor culturale – în prima fază, la Primăria municipiului Sibiu, exemplu care a fost luat și implementat ulterior și de Consiliul Județean –, prin intermediul cărora operatori culturali locali pot să apeleze la o finanțare din partea autorităților pentru a organiza diverse evenimente.

Am avut, în perioada programului Regiune Gastronomică Europeană, proiecte legate de gastronomie care au fost finanțate cu precădere. Partea de cultură este și a fost întotdeauna nucleul de bază al acestor finanțări. Ele au fost replicate și la nivel micro. Dacă avem astfel de agende la nivel județean, la nivelul municipalității sibiene, ele au fost preluate și de UAT-uri mai mici ca instrumente de finanțare a proiectelor.

În momentul de față, pe site-ul nostru repertoriem aproximativ 800 de evenimente care se întîmplă într-un an în județul Sibiu, fie că vorbim de concerte, de congrese, de simpozioane, de lansări de carte, de absolut orice tip de eveniment. Fiecare se adresează deopotrivă localnicilor, ei fiind cei care sînt primii consumatori ai acestor evenimente culturale, dar și turiștilor sau, în cazul evenimentelor de business, comunităților respective de business. Pentru că Sibiul este o destinație predilectă pentru organizarea de conferințe sau congrese în domeniul medical, în domeniul educațional. Avem poziția aceasta în centrul țării, care facilitează accesul și pe partea de autostradă și pe partea aeriană pentru majoritatea populației României și a speakerilor internaționali.

Deci a fost o gîndire de a descentraliza actul cultural, de a împuternici și a da mijloace operatorilor culturali care aveau inițiative să se dezvolte. Și iată că, după aproape 20 de ani de la programul Capitală Culturală Europeană, avem un ecosistem foarte puternic de operatori culturali aici, care vin cu idei noi, care dezvoltă proiectele devenite de tradiție și care sînt forță de propunere și pentru alte destinații.

Ce proiecte aveți pentru creșterea numărului turiștilor străini în Sibiu și în județul Sibiu (pentru că aveți, ca instituție, și atribuții de OMD la nivel județean)? Cum vedeți viitorul? Statisticile ne arată un ușor reviriment din acest punct de vedere: chiar dacă consumul intern al turistului român a scăzut în ultimii doi ani, incoming-ul are o creștere timidă, pe care noi o sperăm să fie mai accelerată în perioada următoare.

Este adevărat că Sibiul întotdeauna a fost o destinație care a tras turiști străini, de aici și preocupările noastre de a găsi cele mai bune căi de comunicare. Fie că a fost vorba de participare la tîrguri, de invitarea televiziunilor străine care au organizat evenimente aici sau această notorietate care se construiește prin intermediul evenimentelor. Găzduirea summit-ului șefilor de stat și de guvern din UE în 2019 a fost un extraordinar boom mediatic pentru Sibiu, iar ecourile pe care le avem din acel an încă mai sînt. Lumea încă mai vorbește despre Declarația de la Sibiu, despre lucrurile care s-au întîmplat aici.

Dar avem și aplicări foarte concrete și programatice pe partea aceasta. Împreună, Consiliul Județean Sibiu și Primăria Municipiului Sibiu, ca să profite de poarta de intrare a turiștilor străini care este Aeroportul Sibiu, implementează prin intermediul asociației noastre o campanie de comunicare de trei ani de zile pe piețele în care s-au deschis rute noi aeriene, astfel încît să încercăm două lucruri: în primul rînd, să consolidăm traficul de pasageri pe liniile respective și să avem un număr de turiști străini cît mai mare la noi în destinație.

Această campanie a început anul acesta, se menține pe perioada de trei ani de zile, cu instrumente diferite de marketare. A fost o licitație internațională la care au participat agenții din România și din străinătate – a cîștigat o agenție de comunicare din Germania și cu ea lucrăm pe partea aceasta.

În plus, cu toate elementele pe care le avem (cum este inclusiv Bursa de Turism, în momentul de față), parteneriatele pe care le avem la nivel național cu ANAT, FIHR, HORA, OPTBR și celelalte structuri relevante din turismul românesc, încercăm să capitalizăm această parte de potențial turistic concret pe care îl are Sibiul și ce putem să oferim sprijin pentru aceste organizații, pentru operatorii din turism, pentru a vinde mai bine Sibiul, pentru a-i face să descopere lucrurile noi care apar.

Pentru că, dacă vorbeam de acest ecosistem care există la nivelul județului, e important de menționat faptul că an de an avem inițiative noi în turism, apar operatori noi diversificați. Nu mai departe de anul acesta, avem un furnizor de experiențe în turism care e prezent și la noi la Bursă și face activități cu asini, dedicate copiilor: are o fermă întreagă pentru călărie, de descoperire în ritm domol a naturii în zona Văii Hîrtibaciului și care se alătură altor cîteva inițiative importante care apar an de an.

Faptul că avem prezența unor branduri internaționale aici, la noi, în Sibiu, cum sînt cele hoteliere și acestea te conectează la piața de incoming, pentru că turiști din lumea întreagă au oportunitatea, accesînd lanțurile respective, să descopere și Sibiul în oferta turistică.

Și în plus ne concentrăm foarte mult pe acțiunile clasice de promovare, prezența în social media pe care încercăm să o facem cît mai atractivă și diversă. Și, mă uitam peste cifre, în jur de 1.500.000 de persoane accesează rețelele noastre de socializare an de an.

V-aș da un exemplu de țară care are un program de a atrage turiști, după ce a constatat că numărul lor dintr-o anumită zonă a crescut brusc: Slovacia. În regiunea Tatra Mare, în ultimii doi-trei ani, numărul turiștilor români a crescut foarte mult față de ce exista înainte. Și atunci slovacii au gîndit un program prin care au venit în România cu prezentări ale destinației, în București, la ambasadă, și în orașele mari din Transilvania. Putem să facem la fel? Adică să mergem țintit în Germania, în Austria, acolo de unde observați că vin mai mulți turiști străini?

Piața noastră emitentă principală este piața germanofonă, Germania-Austria, de unde vin majoritatea turiștilor străini. Polonia este pe locul 4, America pe locul 5. Avem țări din Uniunea Europeană care sînt în proximitate și cărora ne adresăm cu comunicarea în online, special pe partea internațională. Vizăm și organizarea unor evenimente. Anul trecut, la Ambasada României din Londra, în marja tîrgului de turism de acolo, ne-am implicat în a susține eforturile FIHR de a face un eveniment de promovare a României și am participat cu o prezentare pe partea aceasta și ne dorim să avem manifestări țintite, adresate publicului specializat, agențiilor de turism și celor care pot să vîndă pachete care să conțină și România.

Lucrăm cu touroperatori locali care sînt prezenți și pe piețele asiatice, și pe piețele nordice, astfel încît să îi ajutăm să își dezvolte pachetele respective și să promoveze Sibiul ca destinație. Aici trebuie pusă totuși o notă importantă de subsol, și anume faptul că eforturile pe care le face Sibiul, dacă nu sînt dublate sau cumva subsumate unor eforturi pe care le face România, costurile sînt foarte mari și de multe ori beneficiile sînt atinse de o rată de neconcretizare foarte mare. România este, în continuare, o pagină albă, în ceea ce privește turismul internațional. Lumea nu știe despre noi, găsim în continuare foarte multe persoane, structuri, agenții care nu cunosc România, care nu propun România, din varii motive. Ceea ce este totuși surprinzător este că la nivel național nu avem o politică clară în ceea ce privește nici incentivarea aducerii de turiști străini, nici promovarea noastră profesionistă pe piețele internaționale, care la un moment dat se făcea cu ajutorul unor reprezentanțe ale României pe piața germanofonă, pe piața italiană, pe piața engleză, pe piața americană și care, din păcate, au fost scoase și nu a mai fost nimic pus în loc.

Au fost momente în care cooperarea cu ei ne-a oferit posibilitatea de a aduce televiziunea națională austriacă, televiziunea franceză, la noi, în Sibiu, să putem face niște materiale ample de prezentare a destinației. Acum, neavînd aceste structuri care să ne reprezinte interesele din punct de vedere turistic la nivel internațional, este foarte greu, pentru că nu ai rețeaua locală care să te ajute în partea aceasta de promovare.

De asta susținem, milităm, încurajăm și Ministerul și Guvernul să creeze o structură profesionistă la nivel național care să se ocupe de promovarea României pe plan internațional. Pentru că, dacă nu facem lucrul acesta, nu vom putea niciodată să concurăm cu țările din jur – rămînem în acea zonă de creștere organică a numărului de turiști, care e afectată de orice pandemie, de orice război, de orice molimă care se abate peste noi, vom fi afectați, pentru că sîntem doar în partea aceasta organică de dezvoltare a lucrurilor.

Cînd te gîndești că Albania, ca țară, reușește să atragă 12 milioane de turiști străini și noi, cu toate formele de turism pe care le avem, cu toate atracțiile, sîntem la 2,7-2,9 milioane turiști străini, îți dai seama că ceva nu funcționează și nu funcționează de o perioadă lungă de timp. Și aici parteneriatul pe care îl avem cu structurile patronale și asociative la nivel național asta încearcă să determine: crearea unei organizații de management al destinației la nivel național care să preia această sarcină de promovare pe piețele internaționale.

Cred că trebuie mai mult decît atît. Trebuie ca politicul să înțeleagă că acest domeniu este de prioritate națională și pînă nu vom avea un plan de țară în care acest domeniu să fie tratat cu importanța pe care o are, din păcate, o să tot vorbim și nu o să facem absolut nimic. Bugetele vor fi infime, în continuare, va fi tratat ca un simplu alt domeniu, deși, așa cum știm cu toții, el cuprinde toată societatea: această industrie a ospitalității este o industrie de consecință, care are efecte și pe orizontală, și pe verticală în toată economia.

Da, e un calcul simplu pe care îl repetăm fiecărui ministru care vine, sau, dacă avem ocazia, și primului ministru: România are în momentul de față un buget de promovare internațională, inclusiv națională, de 4 milioane de euro, din care nu reușește să cheltuie toată suma din varii proceduri administrative – vom fi norocoși dacă la sfîrșitul anului execuția bugetară va fi de 2 milioane de euro, ceea ce înseamnă bani de alune, cum spune englezul.

Dacă ne-am concentra și am face lucrurile într-un mod serios, cu o investiție de 10-20 milioane de euro pe piețele internaționale, am reuși să atragem cel puțin un milion de turiști străini care, prin pachetele pe care le cumpără, s-ar traduce în venituri pentru țară de 800-900 de milioane de euro. O rentabilitate mai mare pe plan economic nu cred că există.

Și e un calcul simplu, putem să-l mai rafinăm, putem să-l mai detaliem, dar e un calcul foarte simplu și banal. Cu o investiție minimă pe partea de promovare internațională poți să crești veniturile la bugetul țării și, implicit, să scazi deficitul balanței comerciale în turism. Românii cheltuiesc afară, și foarte bine că au de unde să o facă, în jur de 8,5 miliarde de euro, iar noi reușim să atragem de la turiștii străini în țară între 3,5 și 4 miliarde de euro. Deci banii ies din țară, nu rămîn în afacerile noastre, dar problema nu e că ies, problema e că noi nu atragem suficient de mulți din afară în România.

Conchidem discuția noastră cu o privire în viitor. Cum vedeți dezvoltarea turismului în Sibiu și în regiune în următorii 3-5 ani?

Ne propunem în continuare – și aceasta este o direcție strategică pe care o avem – susținerea și dezvoltarea turismului verde și sustenabil. La nivel de județ Sibiu, intenționăm chiar să depunem un dosar pentru a deveni destinație de ecoturism cu întreg județul. Avem o destinație, Colinele Transilvaniei, care acoperă teritorii din nordul județului, parte din județul Brașov și din Mureș, și colaborează la nivel interjudețean pentru dezvoltarea destinației, făcînd niște proiecte extraordinare.

Ne propunem să reușim să avem o organizație regională de turism la nivelul Transilvaniei. Dacă nu se fac pași la nivel național, și chiar dacă se fac, să profităm de acest brand pe care îl are Transilvania, de notorietatea pe care o are. Tocmai pentru a consolida și dezvolta pachete de turism interregionale, de a face promovare internațională și de a consolida poziția Transilvaniei ca primă destinație turistică a României, dacă e să o luăm pe regiuni.

În plus, sînt convins că vor continua investițiile publice în ceea ce privește infrastructura de turism, pentru a avea și mai multe piste de biciclete și mai multe trasee de drumeție pe care să le promovăm și pe care să le împachetăm pentru a fi vîndute turiștilor, dar sîntem sub spectrul acesta al turismului sustenabil și responsabil, în care comunitatea să aibă un rol important. Fie că vorbim de ospitalitatea pe care pot să o descopere turiștii la punctele gastronomice locale, la restaurantele din centrul Sibiului sau în restaurantele din nordul județului sau din Păltiniș.

Toate aceste lucruri se fac împreună cu comunitatea, împreună cu operatorii din domeniul economic. Numai așa putem reuși să ne păstrăm poziția pe care o avem, să dezvoltăm lucrurile în turism și să ne fie mai bine tuturor celor care acționăm și lucrăm în acest domeniu foarte pasionant.

(articol publicat de catavencii.ro)