Despre bucătăria grecească și viața de patron de tavernă în Skiathos, cu Ana-Maria Tonia Capra, clujeanca mutată temporar în Grecia.
Cum ați ajuns în Skiathos?
L-am cunoscut pe soțul meu grec, în perioada în care lucram împreună la un restaurant grecesc din Germania. Ne-am mutat în Skiathos în 2004, cînd fiul nostru, Tudor, avea 4 ani. Soțul a lucrat o vreme la firma Delta, producătorul de înghețată, iar eu, la taverna din apropierea aeroportului. Apoi m-am angajat pe post de bucătar la taverna asta și, în 2012, am cumpărat-o de la fostul proprietar, un grec din Volos care a vîndut-o ca să-și deschidă o cafenea, tot aici, în Skiathos.
Mai sînt români pe insulă?
Mai sînt doar vreo cinci-șase care locuiesc permanent pe insulă, unul dintre ei are o vilă de închiriat.
Cum vă descurcați cu clienții? În ce limbă vorbiți cu ei?
La noi, la Cluj, avem o vorbă. Primul lucru pe care îl întreabă gazda cînd îi intră oaspeți în casă este: „Ați mîncat?”. Omul trebuie să plece sătul din casă. „Cini la Cluj o vinit, n-o plicat niominit.”. Cu clienții vorbesc în engleză, germană, italiană, maghiară, greacă sau română. După o zi grea, în care am servit clienți de diferite naționalități, cînd intru în casă, nici nu mai știu în ce limbă să vorbesc. De ceva vreme, vin și mulți români și mă bucur cînd îmi trec pragul. Pe lîngă că le dau să mănînce, încerc să-i și ajut, în măsura în care pot. Mai ales în situațiile speciale. S-a întîmplat să-mi ceară ajutorul oameni în vîrstă, bolnavi, pe care i-am dus cu mașina la medicul meu de familie. Am avut și cazuri de accidente: un timișorean a căzut cu ATV-ul și și-a rupt clavicula. Pe insulă nu prea sînt doctori și spitale, așa că a fost nevoit să sufere vreo trei ore pe vas, pînă în Volos; nu trebuia să se miște, i-a fost foarte greu.
Să revenim la tavernă. De unde vă aprovizionați cu materie primă?
Calamarul și caracatița nu sînt de pe insulă, dar peștele este pescuit aici. În timpul sezonului, mai vin pescari din Evia sau Volos ca să se acopere cererea din piață.
Ce le spuneți concetățenilor care vor mîncare românească?
Da, unii cer ciorbă de burtă, mămăligă, sarmale; le răspund că eu am tavernă grecească, nu restaurant românesc. Oricum, bucătăria grecească are gusturi apropiate de a noastră. Mie îmi plac mult afumăturile: aș mînca în fiecare zi. Am noroc că mai vin prieteni turiști din România și-mi aduc ciolan afumat, slănină. Am vreo zece litri de pălincă de trei ani de zile; vara, la 40°C, nu poți să bei tărie.
Ați încercat să le propuneți măcar localnicilor bucătăria românească?
Turiștii greci vin doar în august și să ții un restaurant cu profil românesc doar pentru o lună nu e rentabil. Clientela majoritară este formată în proporție de 75-80 % din turiști englezi și scandinavi care vin să mănînce grecește.
Ce preparat are cel mai mare succes?
Peștele și musacaua sînt cele mai vîndute; în general, grătarul și aperitivele sînt foarte cerute. Dintre pești, melanouri și lavraki, pentru care am o rețetă specială: decupez capul, aripioarele, coada și-l fac filé, la care adaug mirodenii, dar nu prea multe. Trebuie să fii atent la condimente, să nu pui prea mult dintr-unul; oregano, de exemplu, le acoperă pe toate celelalte. Coriandrul și scorțișoara au aromă la fel de puternică.
Ce faceți în extrasezon?
Țin deschis iarna, pentru localnici, dar activitatea e slabă, comparativ cu sezonul. De Sărbători, vin în țară; cel mai mult îmi place la munte.
V-ați deschide și un restaurant în România?
Nicidecum, după șase luni de muncă zi-lumină aici, vreau să mă relaxez în concediu și eu. Și apoi, după ce-ai fost plecat atîta timp din țară, ar trebui s-o iei de la zero. Aș vrea să pot să stau vara aici și iarna în țară. Sînt ardeleancă patrioată, inima mea e acolo. Cînd spun acasă, nu mă gîndesc la Grecia.
Ce părere aveți de extrem de mediatizata criză grecească, care revine periodic în actualitate?
Grecul are alergie la taxe. N-au avut impozit pe proprietate pînă în momentul declanșării crizei globale și, atunci cînd s-a introdus, au luat foc cu toții. Dar n-au avut încotro, au fost nevoiți să se conformeze și să respecte legea, chiar dacă au acceptat mai greu casa de marcat. Dacă biserica greacă ar da jumătate din venituri la stat, Grecia ar ieși din criză mîine.
(articol publicat pe catavencii.ro, 26 martie 2016)
Be the first to comment