Cînd: Continuînd povestea de data trecută, pusă pe pauză în dimineața de după petrecerea de aniversare a irish pub-ului Dublin din Ohrid…
Cine: …mă semitrezeam, pe la prînz, cu un cap de plumb în care berea lăsase dîre dureroase și cu o limbă cleioasă care n-a putut articula mai mult de-un Ce-ar merge acum o ciorbă de burtă…! stins, către Liviu. De la rostirea asta chinuită pînă să-l întrebăm pe Ringo de o tripe soup n-a mai fost decît un cuvînt – de fapt, două –, ca să aflăm, cu plăcută surprindere, că faimoasa ciorbă a bețivului există și în Macedonia (și e foarte posibil ca de-aici să fi ajuns și pe la noi). Cu gîndul la zeama acră și fierbinte, ne-am îmbarcat rapid în mașina lui Ringo spre farfuriile aburinde, nu înainte de a trece s-o luăm de la muncă și pe Vicky, profă de engleză la o școală generală, care-și ascunsese toată dimineața mahmureala după o pereche de ochelari de soare.
Cum: Vreo oră mai tîrziu, după ce ne reparaserăm (parțial) cu multrîvnita ciorbă de burtă, într-o cîrciumă rustică de la marginea orașului, gazdele noastre ne propuneau s-o plimbăm pe faleza pietonală asortată cu pistă de biciclete de pe malul lacului…
Unde: …pînă în Cuba Libre, un beach bar gen lounge de smoothie-uri și cocktailuri foarte trendy, din cîte am înțeles. Vara, în plin sezon, cînd ai nevoie de rezervare specială ca să stai la masa joasă cu canapele și perne de pe ponton la care ne așezaserăm noi, savurînd o ambianță relaxată de după-amiază tihnită de primăvară, pe terasă. La marginea apei care clipocea discret, sincron cu ceva muzică în surdină, numai bună de pansat rănile alcoolului în exces din ajun.
Ce: Peste ciorbă, eu și Liviu am turnat, conform cunoscutului principiu “cui pe cui“, cîte o bere, ei au vrut niște cofeină. Cît ne-am conversat noi pe tema transportului spre următoarea etapă a călătoriei, Ohrid-Salonic, antamîndu-ni-se telefonic un taxi privat (printr-un prieten de-al unui prieten, așa merg lucrurile în Macedonia), ne-a sosit și comanda.
Cît: Deși Ringo și Vicky făcuseră invitația, cînd a venit nota, ne-am înțeles din priviri s-o achităm noi: două beri Skopsko la 0,33 l, un esspreso și un machiato, 370 dinari (aproximativ 28 de lei).
De ce: Concluzionînd, pentru eventualul turist de Ohrid care-ar dori să ne calce pe urme, Cuba Libre e un bar-bistro (se poate, deci, ronțăi și-un burger aici) scump pentru buzunarul macedoneanului obișnuit, un loc de semifițe ce se transformă seara într-un club de noapte în care să te duci cu o tipă și să pleci cu alta. Dacă ești turist, plătești în plus pentru a vedea panorama locală. Dacă ești ohridean, pentru a fi văzut de panaramele locale.
(articol publicat în Cațavencii nr. 11/346 din 21 martie 2018)
Be the first to comment