Dacă n-ai fost niciodată la Gent, poate că acum e momentul: între 17 și 26 iulie, întreg orașul intră în concediu pentru Gentse Feesten, zece zile de concerte gratis (clasică, jazz, folk, blues, pop, rock), teatru de stradă, circ, păpușari, mimi și alte còmedii, toate udate în valuri de bere belgiană. Pentru că ești client fidel al rubricii, Biroul de Turism Cațavencii ți-a pregătit o antecalculație de city broke în ultimul week-end al Gentse Feesten, fără comision. Cel mai ieftin bilet de avion București-Bruxelles, cu plecare vineri dimineață și întoarcere duminică seară, era, la închiderea ediției (luni, 6 iulie), 135 de euro. Cazare în Gent, în perioada festivalului, nu mai este disponibilă de mult timp, bineînțeles (cel puțin nu în palierul de preț al unui buget modic); soluția logică și de bun-simț e să închiriezi, cu vreo 25 de euro, un pat de hostel central (sau, dacă mergi cu jumătatea, o dublă de hotel decent – 50-60 de euro) în Bruxelles și să faci naveta la Gent, cu trenul (50 km, 30 de minute, 10 euro – tarif de week-end). Ai astfel, bonus, și o bucată de city broke de capitală belgiană.
Abia coborît din tren în Gent Sint-Pieters, gara principală a orașului, leneșul va urca din nou pe roți, în tramvaiul 1, care, pentru 1,30 euro (la automatul de bilete din stație) sau 2 euro (la vatman), te duce în zece minute pînă în centru. Adevăratul turist, însă, o va lua în urma lui pe jos, căscînd gura și diafragma aparatului foto în stînga și-n dreapta, ca să ajungă, o jumătate de oră mai tîrziu, tot acolo, în marea zonă pietonală dintre Sint-Niklaaskerk, Belfort și Sint-Baafskathedraal. Gent/Gand (olandeză/franceză) și-a cîștigat locul în Top 3 Cele mai mari și mai bogate orașe europene ale Evului Mediu din negustoria cu oi, lînă și țesături; moștenire a acelui trecut glorios, clădirile care au supraviețuit vremurilor (sau au fost restaurate în maniera epocii) sar în ochi prin dantelăria de piatră a fațadelor și acoperișurile în unghi foarte ascuțit. Cam asta vezi, stînd pe podul Sint-Michielshelling de peste rîul Leie, privind de sus, lateral dreapta, orașul. Plus Graslei, faleza pavată cu macadam pe care o mulțime pestriță se bucură de soare, cu o bere în mînă. Și-o să mai vezi, dacă te plimbi aiurea pe străzi construite pe la 1500, zeci de buticuri cu tricouri, cărți, viniluri și sute de bistrouri, cafenele și bărulețe de toate genurile, speciile și rasele, în care își fac veacul o parte din cei peste 65.000 de studenți ai orașului.
La mare concurență cu Bruges pe nișa „Oraș turistic cu ziduri medievale și canale care nu e Veneția”, Gent se mîndrește cu toleranța sa față de oaspeți. Există cel puțin patru categorii de oameni care se vor simți în mediul lor aici: bicicliștii (călare pe două roți, ești regele străzii: ai prioritate față de pietoni și șoferi și cînd te duci la budă), vegetarienii (Gent e capitala europeană a veganilor; pe lîngă că are o tonă de restaurante exclusiv vegetale – joia, în cantinele instituțiilor de stat, meniul e doar de post), graffer-ii (adepții lui Roa, un Banksy local, se întîlnesc periodic, cu spray-urile în mînă, pe Werregarenstraat, strada graffiti, într-o fostă fabrică de betoane foarte colorată sau în cartierul cu blocuri din anii ’70 ce urmează a fi dărîmate), hipsterii (epicentrul fenomenului hip, piața Vlasmarkt, se transformă în timpul festivalului într-o party square, o discotecă în aer liber powered by Charlatan, Kinky Star, Giraf, barurile pieței; habar n-am dacă se aprind lampioane, ca pe plaja din Vama Veche). A, și bețivii, desigur, între care se naște în fiecare seară o adevărată competiție last man standing: cine rezistă pînă dimineață la cît mai multe beri trappist e premiat la final cu o irish coffee de tratat mahmureala.
(articol publicat în Cațavencii nr. 27/207 din 8 iulie 2015 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment