La Rîșnov e deja tradiție: în ultimele zile ale lui iulie și primele zile ale lui august, tot orașul ascultă metale grele. De la scenele de sub dealul Cetății ale Rockstadt Extreme Fest, care, anul ăsta, a împlinit 11 anișori și zece ediții, și a sărbătorit cu șase zile de festival, trei scene principale și 105 trupe în concert.
Rockstadt a fost întotdeauna despre și pentru oameni. Totul a început de la o comunitate mică de rockeri brașoveni care avea nevoie de un loc ca să se întîlnească și să-și asculte muzica și care a devenit o frăție internațională întinsă pe toate continentele. Din cei peste 15.000 de spectatori veniți la Rîșnov pentru ediția a zecea de Rockstadt Extreme Fest, cam o treime au fost străini. Nu știu care eveniment organizat vreodată în România a mai atras o asemenea diversitate de națiuni. Poate Campionatul European de fotbal de acum trei ani, disputat și la București, dar chiar dacă au fost mai mulți, microbiștii veneau doar de pe continentul nostru.
Că festivalul are dimensiune internațională se știa de la edițiile anterioare. Nu vorbim numai de artiștii invitați de prin toate colțurile lumii, ci și de spectatori, turiști culturali în zonă. Pe lîngă cei cumva de-ai casei, bulgari, sîrbi, unguri, vecinii noștri participanți încă de pe la începuturi, anul ăsta au fost foarte mulți cei veniți de foarte departe, nu numai din vestul și din nordul Europei, ci și din America de Nord și de Sud, Africa, Australia, Asia. Să le dăm cuvîntul, deci, celor ajunși săptămîna trecută la Rîșnov:
„Am auzit de festival de la niște prieteni; este prima mea excursie în România și în Europa și mă simt nemaipomenit. Castelul Bran este grozav!“ (mexican cu mască de wrestling și drapelul țării sale pe umeri).
„Am văzut line-up-ul, trupele care cîntă aici, și mi-am luat imediat bilet. Transilvania e foarte frumoasă, castelele și natura sînt deosebite. Ne distrăm grozav, mulțumim, România, mulțumim, Rockstadt!“ (uruguayan îmbrăcat în steagul național).
„Ne place festivalul ăsta pentru că sînt mulți participanți din lumea latină. Și berea e foarte ieftină!“ (chilian cu steag legat de brîu și pahar de plastic cu berea festivalului – Ciuc la draft, 8,50 lei – în mînă).
„Am vizitat Castelul Peleș, Castelul Bran, sanctuarul de urși de la Zărnești, Biserica Neagră – toată zona Brașovului e uluitor de frumoasă. Am văzut chiar și un urs pe stradă“(doi frați brazilieni de patruzeci și ceva de ani).
„Mămăligă cu ceva tocană de miel, foarte bună! Mult mai bună decît cea britanică. Berea e foarte ieftină față de UK, dar asta-i foarte periculos, te îmbeți prea tare. România e cool. Mi-ar plăcea să mă întorc și să văd și restul țării“ (Blake, un nord-irlandez care trăiește la Glasgow).
„Sîntem pentru prima dată în România și nu știm prea multe despre țara voastră. Ni s-a spus că e o țară frumoasă și ieftină. Transilvania, cu toate referirile la Dracula, e foarte interesantă pentru noi. Venind aici, de la Budapesta, ne-au impresionat pădurile, natura. După festival, vom ajunge și la București“ (doi prieteni indieni din New Delhi și Varanasi).
„Prima dată am aflat despre festival dintr-o postare pe Facebook și, ca să fiu sincer, am crezut că e fake: era un line-up prea bun, comparabil cu Hellfest sau cu Wacken, ca să fie adevărat… Și am făcut tot posibilul să vin. A durat 17 ore ca să ajung de la Praga. Nu sînt pentru prima dată aici: am urcat Carpații românești, am fost în Retezat, Țarcu și Godeanu. Prima impresie despre festival a fost că e foarte compact, poți să te găsești ușor cu prietenii, din punct de vedere al socializării e foarte bine. A doua, mîncarea: foarte bună și variată, cu multe opțiuni și pentru vegani. Berea? Aa, da, e o întrebare-capcană, pentru că vin din țara berii. Îmi place Ciuc, e ușor de băut, parcă e mai bună ca Gambrinus, dar să nu mă spui prietenilor“ (ceh la vreo treizeci de ani).
„Sîntem pentru prima dată în România. În ziua de dinainte de festival am vizitat Brașovul, un oraș impresionant, cu centru istoric și străduțe medievale, și am mîncat la restaurantul lui Dracula. Aici nu ne-am luat fast-food de la standurile din incinta festivalului, am fost în Râșnov la restaurant și trebuie să remarc că mîncarea românească este foarte bună” (cuplu israelian-lituaniancă).
„E un loc foarte primitor, cu steagul ăsta mi-am făcut mulți prieteni, oameni din toată lumea. România e un loc nemaipomenit, mă simt extraordinar. Am fost la Castelul Bran și, deși am fost avertizat că e un rip-off, mie mi-a plăcut – îl văzusem doar în filme și poze, am aflat despre istoria zonei, a fost grozav. Venind dintr-o țară care are o natură impresionantă, am fost uimit să văd ceva similar, dar diferit. Le-am trimis poze prietenilor de acasă, sînt invidioși că sînt aici. Voi reveni cu siguranță anul viitor“ (Mike din Malmö, vînturînd un drapel suedez).
„România e una dintre cele mai frumoase țări văzute în călătoriile mele: oamenii sînt foarte amabili, femeile foarte frumoase, are cea mai bună mîncare – nu se compară cu nimic din ce mîncăm noi în America, gustul e deosebit“ (doi canadieni de lîngă Cascada Niagara, cu doze de bere în mînă).
P.S. Sîmbătă, la Rockstadt Extreme Fest trebuia să cînte și My Dying Bride, trupa britanică de doom trecută recent în neființă, după o ceartă între fondatori. Mireasa muribundă a trecut dincolo, în istoria muzicii, la vîrsta de 34 de ani, după o suferință îndelungată care a început pe 6 iunie 1990.
(articol publicat în Cațavencii nr. 31/673 din 7 august 2024 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment