România văzută prin ochii jurnaliștilor străini (4)

Jurnaliști străini în Oradea. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism
Jurnaliști străini în Oradea. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism

La întîlnirea cu colegii FIJET World prezenți la ceremonia acordării Golden Apple pentru Oradea, am insistat să primesc de la ei răspunsuri la întrebările pe care le pun oricărui turist străin ajuns în țara noastră: dacă a mai fost aici, cînd și de ce, ce știa despre noi înainte să vină în România, ce i-a plăcut cel mai mult din ceea ce a văzut acum, ce crede că ar trebui să facem pentru ca numărul turiștilor străini să crească.

Marijana Rebic, Croația, secretar general FIJET: „Locuiesc nu foarte departe de România, în Zagreb, deci cunosc bine țara dumneavoastră. Ultima dată am fost aici în 2014, cînd FIJET a acordat Mărul de Aur municipiului Tîrgu Jiu, și cu acea ocazie am vizitat și Bucureștiul. În cele două zile în Oradea am aflat multe lucruri despre acest oraș foarte frumos; Piața Unirii, Catedrala Romano-Catolică, Cetatea, muzeele pe care le-am văzut m-au fascinat. Oradea merită Mărul de Aur pentru atenția și dedicația cu care și-a dezvoltat turismul.

Cum să creșteți numărul de turiști străini? Prin promovare, prin dezvoltarea infrastructurii, prin organizarea mai multor evenimente ca acest excelent European Music Open, în cadrul căruia ne-am bucurat de un concert deosebit, Requiem-ul de Mozart, în Catedrala Romano-Catolică. Pentru un oraș cu o istorie atît de bogată, cu vechi tradiții și o moștenire culturală importantă, aceste lucruri sînt esențiale pentru turism.”

Plamen Starev, Bulgaria, redactor-șef Travel Sofia, președinte al Comitetului Internațional Golden Apple: „Am venit de vreo cinci ori în România, prima dată acum 45 de ani. Printre diversele locuri pe care am avut plăcerea să le vizitez se numără București, Constanța, Băile Herculane, Tîrgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin, Oradea și minunatele mînăstiri de la Tismana, Lainici și Polovragi. Noi, bulgarii și românii, avem o istorie recentă relativ similară: perioada comunistă, tranziția la democrație și economie de piață, aderarea la UE. România e ca un frate mai mare pentru noi, prin numărul de locuitori, ca suprafață, ca potențial de consum, ca economie mai dezvoltată. Din păcate pentru noi, politicienii bulgari nu reușesc să țină sub control corupția. Dar, ce e mai rău, nu fac ceea ce se așteaptă de la ei. Există o vorbă veche: cu cît vecinii tăi sînt mai bogați, cu atît îți e mai bine și ție.

Pentru mine nu există țară neinteresantă: toate țările sînt interesante în felul lor, toate locurile pe care le-am vizitat merită interesul turistului. Să mă plimb printr-un oraș românesc e o plăcere, să simt pacea frumoaselor voastre mănăstiri e o încîntare – am înnoptat la una dintre ele și mi-a lăsat o amintire de neuitat. Mai ales că, la cină, am avut păstrăv proaspăt și țuică mînăstirească. Îmi place foarte mult bucătăria voastră. Asta e cea mai bună combinație pentru mine: companie plăcută, mîncare delicioasă, țuică rece și un peisaj deosebit. Așa ceva se găsește cam peste tot în România.

Întrebarea cu creșterea numărului de turiști străini mi s-a mai pus prin țările pe care le-am vizitat. Nu există un singur răspuns, sînt mai multe. Nu m-aș concentra pe munți, mare, păduri, tradiții: există multe țări europene care au și munți, și mare, și natură, și tradiții. Mulți dintre turiștii actuali nu sînt impresionați de muzee, de costume populare, de vizite clasice. Sofia, de exemplu, e plină de străini tineri veniți cu curse low cost care sînt interesați mai mult de locuri de distracție, de cluburi, de restaurante în care să mănînce tradițional, gustos și ieftin. Orice oraș care are în vecinătate un aeroport cu zboruri low cost poate experimenta o creștere pe incoming neașteptată și e bine să fie pregătit pentru asta. Oradea e un bun exemplu de cum un oraș poate fi schimbat în bine. Din păcate, nu are conexiuni cu aeroporturi europene importante. În concluzie, ar trebui plecat de la întrebarea Ce le oferim celor care vin pentru un city break de week-end, care vor să descopere România? Iar răspunsul poate fi foarte simplu: locuri interesante, mîncare și băutură bune, gazde amabile.”

(articol publicat în Cațavencii nr. 25/411 din 26 iunie 2019 și pe catavencii.ro)

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.