La ceremonia acordării Golden Apple pentru Oradea, am avut ocazia să-i pun cîteva întrebări celui care a decernat trofeul, președintele FIJET, tunisianul Tijani Haddad.
Domnule Haddad, vă rog să faceți o scurtă prezentare a FIJET.
Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism s-a constituit în 1954 prin asocierea jurnaliștilor din două țări, Franța și Italia, la care s-a alăturat rapid și Belgia; acum, după 65 de ani, FIJET e prezentă peste tot în lume, pe aproape toate continentele. Scopul acestei organizații este să promoveze turismul, care e un pilon al economiei în majoritatea țărilor lumii, în special în cele care nu dețin bogății naturale, dar au ceva interesant de arătat vizitatorilor. Turismul are nevoie de o presă de specialitate care să contribuie la popularizarea destinațiilor, care să fie o legătură între locuri și turiști. FIJET are rol în educarea turiștilor, în protejarea moștenirii culturale a fiecărei țări și, desigur, a mediului, prin promovarea unui turism sustenabil, responsabil, durabil. Asta e principala noastră sarcină, să promovăm acest fel de turism, pentru că și generațiile viitoare au dreptul să se bucure de ceea ce avem noi acum. Membrii noștri sînt jurnaliști, scriitori de turism, fotografi, ghizi, profesori la facultăți de Turism; atingem toate segmentele implicate în informarea și educarea consumatorilor de turism.
Ați decernat Mărul de Aur orașului Oradea. De ce?
Pentru că asociația națională FIJET România a propus asta, cu argumente solide. După analiza acestei propuneri în board-ul executiv și în Comitetul Internațional Golden Apple, toată lumea a fost de acord că Oradea merită premiată. Această distincție e faimoasă în toată lumea și are o tradiție importantă: o serie de țări și de mari orașe au fost premiate (Egipt, Maroc, Moscova, Edinburgh, ca să dau doar cîteva exemple recente), multe destinații turistice sînt onorate să dețină acest premiu pe care îl folosesc pentru promovare. Faptul că Oradea se alătură acestora înseamnă ceva pentru oraș.
E prima dată cînd sînteți în România?
Nu. Am văzut multe alte locuri frumoase; aici s-a organizat acum cîțiva ani și un congres FIJET. Am vizitat Timișoara, Delta Dunării, Bucureștiul, și cred că România e o țară cu o ofertă turistică bogată, intrată deja în atenția turistică mondială.
Ce-ați văzut și v-a plăcut în această deplasare la Oradea?
Oradea arată foarte bine, se simte că există interes la nivel local pentru a dezvolta turistic orașul. În excursia în județ, în zona montană a munților Pădurea Craiului, am avut ocazia să vedem peisaje naturale deosebite – totul e verde și sălbatic, aerul e deosebit.
Ați fost ministru al Turismului în Tunisia. Ce-ați făcut pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor, pentru a mări numărul turiștilor străini?
Am fost ministru pentru trei ani, între 2004 și 2007. Prima mea grijă a fost să fac turismul profitabil pentru țară, pentru că pînă atunci aveam doar turism de masă, pentru turiști cu bugete mici – făceam, practic, turism pentru nimic. Cînd am fost numit în această funcție, turismul tunisian era focalizat doar pe litoral și se crease o animozitate între localnicii de pe litoral și cei din interiorul țării. Am decis să împrăștii nișe turistice în toată Tunisia, pentru că avem o mulțime de lucruri de arătat, nu numai marea. Avem Sahara, deci am încurajat investitorii să construiască hoteluri de patru-cinci stele la porțile deșertului, în oaze: în Douz, în Nefta și în alte locuri. Am făcut promovare, inclusiv prin FIJET, nu am lăsat-o la decizia tour-operatorilor, pentru că obiectivul acestora e să cîștige bani pentru ei, nu să ne dezvolte nouă turismul.
A trebuit să stabiliți o strategie națională, probabil…
Da, o strategie națională de promovare prin care, cheltuind chibzuit, să obținem cele mai bune rezultate. Am introdus pe piață primele terenuri de golf, o nișă turistică foarte profitabilă ce atrage oameni bogați care cheltuiesc mulți bani în vacanță. Tunisia este recunoscută acum nu numai ca una dintre destinațiile importante pentru golf, dar și pentru talaso-terapie sau spa. Am încercat să diversific produsele turistice naționale.
Care este structura proprietății turistice în Tunisia? Statul deține hoteluri?
Turismul în Tunisia este 100% privat. La început, statul a construit niște hoteluri pentru a da un exemplu întreprinzătorilor, dar în acest moment este integral în proprietate privată.
V-am pus această întrebare pentru că și în România statul a fost proprietar de structuri turistice și, după căderea comunismului, ne-au trebuit vreo 10-15 ani ca să privatizăm sectorul. În acest context, ca ministru al Turismului nu mai poți să iei măsuri directe, tot ce poți să faci e să influențezi felul în care investitorii fac turism. Care sînt măsurile care pot fi luate pentru a-l influența în bine?
În primul rînd, trebuie să dai un mesaj clar că turismul poate fi profitabil pentru investitori. Și exact asta am făcut: guvernul a demonstrat prin dezvoltarea infrastructurii, prin construcții de drumuri, că se poate investi profitabil în turism. Dar asta nu a fost suficient, a trebuit să acordăm niște facilități pentru încurajarea investițiilor: am introdus fonduri speciale pentru turism, credite cu dobîndă mică, facilități fiscale (pentru o perioadă de cinci ani proprietarii de hoteluri au fost scutiți de la plata impozitelor). Un alt lucru pe care l-am făcut a fost să evităm situațiile de monopol funciar prin crearea unei agenții naționale care cumpără pămînt de la proprietari, face investiții în infrastructura specifică unei stațiuni turistice și apoi îl revinde operatorilor privați la un preț accesibil.
Ați vorbit de infrastructura turistică. Cît de pregătită pentru primirea turiștilor străini e cea din România, din cîte ați observat?
Dacă discutăm de Oradea, atîta vreme cît nu se poate facilita accesul aerian spre oraș, nu vor putea crește numărul turiștilor străini așa cum își doresc. Cînd am venit, n-am avut zbor direct: a trebuit să alegem variantele București sau Budapesta și apoi să stăm cu orele prin aeroporturi sau să facem drumuri lungi cu mașina ca să ajungem aici. Deci cea mai importantă măsură pe care o poate lua statul e să faciliteze accesul spre destinațiile turistice.
(articol publicat în Cațavencii nr. 26/412 din 3 iulie 2019 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment