Locul: La hostelul Transylvania, casa backpacker-ilor călători prin Cluj (a nu se confunda cu hotelul omonim aflat două străzi mai încolo – mulți taximetriști fac greșeala asta, cică), se ajunge foarte simplu, în doar cîțiva pași. Pasul 1) Trebuie să fii în Cluj. Mai exact, în centru, în Piața Unirii, aia cu statuia ecvestră a lui Matei Corvin. Pasul 2) O iei pe Iuliu Maniu, strada cu clădirile în oglindă, care începe vizavi de Catedrala Catolică. Pasul 3) După vreo cinci minute de repetat Pasul 2, undeva pe mîna dreaptă, o să dai de numărul 26: o casă veche, boierească, cu curte interioară, balcon-terasă și încăperi spațioase, la etaj.
Prețurile: 50 de lei patul în dormitorul cu opt locuri, 10 lei garanția cardului de acces în bucătăria aflată pe palier, cu intrare de pe casa scării, 4 lei cafeaua, la expresorul din sufrageria-recepție, lîngă panoul cu hărțile orașului și flyer-ele altor hosteluri prietene.
Oamenii: După ce Claudia a terminat formalitățile de check-in, fiind singurul client, mi-am ales cel mai bun pat (cel de la parterul bunk bed-ului situat în colțul opus ușii, lîngă fereastra cu jaluzele portocalii). Pe seară, camera s-a umplut cu francezi, niște Frères Jacques obosiți, care s-au pregătit rapid de coucher, fiecare pe la lit-ul lui.
Ambianța: Dacă ai chef și ai și cu cine, poți da o bilă de biliard / o minge de ping-pong pe mesele din Game Room-ul alăturat, în care există și o orgă electronică pentru pianiștii amatori (program 11-23). Dacă nu, poți sta relaxat pe canapelele din living-ul decorat în stilul burghez tîrziu (sfeșnice, lampadar, acvariu), la o șuetă cu ceilalți clienți sau cu oamenii din staff. Cel puțin asta am făcut eu, în dimineața plecării, pînă cînd a bătut ceasul check-out-ului și a trebuit să-mi iau rucsacul la spinare. Pe acordurile piesei Whitesnake “Here I Go Again“, pusă cu amabilitate în playlist de Mihai/Bobo, recepționerul de serviciu.
(articol publicat în Cațavencii nr. 14/143 din 9 aprilie 2014)
Be the first to comment