Natura-vura: Cazanele Dunării

Croazieră Cazanele Dunării, județul Mehedinți. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism
Croazieră Cazanele Dunării, județul Mehedinți. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism

De la Orșova, orășelul bănățean desfășurat pe treptele amfiteatrului construit de natură pe malul stîng al Dunării, amatorul de plimbări pe valurile fluviului poate urca la bordul șalupelor sau vaporașelor care fac de cîteva ori pe zi croaziere dus-întors, vreo 25 de kilometri, în amonte, spre Cazanele Dunării. De pe debarcaderul la care diversele ambarcațiuni ancorate așteaptă clienți se face transferul și pe puntea vaporașului Danubius – pe cea superioară sau pe cea inferioară, la alegere, în funcție de cît de aproape ori de departe vrei să fii de apă. Sau, dacă apa vine de sus ori din lateral, sub formă de stropi aduși de vînt, în cele două cabine dispuse la prora și la pupa vasului.

Primul lucru pe care îl remarci, odată ajuns la bordul navei de agrement Danubius, nu este vizual, ci sonor: vocea feminină care recită în difuzoare, pe acorduri de vals, fișa informativă a locurilor de pe ruta de navigație spre Cazane (trecerea prin defileul mai îngust învolburează fluviul, care clocotește ca la fierbere într-o oală sub presiune cu apă la viteza de 5 m/s și adîncimea de 75 de metri, maximele întregului curs de la izvor la mare), o zonă turistică cu zeci și zeci de case de vacanţă şi pensiuni cu ponton înşirate între versantul împădurit și Dunăre, sub șoseaua de coastă spre Moldova Nouă.

Imediat după plecare, povestea începe cu fosta insulă Ada Kaleh, acum o amintire scufundată în adîncuri, inundată de apele acumulării pentru barajul hidrocentralei Porțile de Fier. Capitolele cele mai interesante ale acestui audio-ghid sînt grota Veterani / Piscabara și peștera Ponicova / Gura Apei / Liliecilor, Tabula Traiana, tabela indicator din marmură de pe malul sîrbesc (ridicată vreo 30 de metri de la poziția inițială rămasă sub ape) a fostului pod proiectat de Apolodor din Damasc pentru armatele imperiale ale lui Traian, și replica daco-românească, de pe partea astălaltă a Dunării, chipul lui Decebal sculptat în stîncă cu dinamita, în stilul Mount Rushmore-ului american. Sculptura despre care se spune c-ar fi cea mai mare lucrare plastică în natură din Europa are o înălțime de 55 de metri și o lățime de 25 de metri și a fost realizată cu alpiniști utilitari, în decurs de zece ani (1994-2004), la comanda și pe banii ex-legionarului ajuns rege al gazelor Iosif Constantin Drăgan. Inscripția în latină de la bază, Decebalus Rex – Dragan fecit (Regele Decebal, făcut de Drăgan), dezvăluie, practic, intenția miliardarului de a-și construi altar propriu, cum își fac alții statuie, în timpul vieții.

Ceva mai încolo de Decebal și de viaductul pe care mașinile încetinesc pînă la oprire pentru selfie-uri cu șeful dacilor, pe o faleză înaltă, pare că se ridică din Dunăre Mraconia, mănăstirea cu trei turle și amprentă la sol în formă de cruce, reconstrucție recentă a vechii bisericuțe ctitorite acum cinci sute de ani, distrusă de două ori: prima oară, în perioada războiului ruso-austro-turc din 1787-1792, a doua oară, în 1967, pe timpul lucrărilor de amenajare hidrotehnică a Porților de Fier. De la Mraconia nu mai e mult pînă în punctul unde vaporașul face manevrele de întoarcere și se pregătește de coborîrea înapoi spre Orșova.

Pe retur, peisajul fiind același, dar văzut invers, ai vreo oră jumate de ars în conversații cu ceilalți pasageri. Sau cu doamna vînzătoare a berilor, cafelelor și ceaiurilor din cabina mai largă de la pupa (soția căpitanului, patron al afacerii, cel mai probabil), care, întrebată cum a influențat pandemia numărul clienților, dă un răspuns șocant de sincer: „Din partea mea, poate să mai fie pandemie încă vreo zece ani de-acum încolo!“. Logic și profitabil: numărul marinarilor de ocazie care sînt dispuși să plătească 50 de lei pentru cele aproape trei ore de plutit pe Dunăre cu Danubius a crescut substanțial prin adăugarea segmentului de turiști cu bugete premium ținuți în țară de restricțiile de călătorie afară.

P.S. Mulțumiri speciale pentru invitația în excursia în Cheile Nerei din care a rezultat seria aceasta de Natura-vura ghidului Costin-Ion Corboianu de la Scorilo Travel Vacanțe.

(articol publicat de Cațavencii nr. 25/514 din 23 iunie 2021 și pe catavencii.ro)

2 Trackbacks / Pingbacks

  1. Village Break: Eșelnița-Dubova - Ora de Turism
  2. Jurnaliștii Clubului Presei de Turism – FIJET România vor fi prezenți în zona Cazanele Dunării - Ora de Turism

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.