Chiar dacă unul dintre prenumele cu care a fost botezat hotelul ăsta de trei stele din Skopje în care am fost cazat pentru două nopți, în week-end-ul evenimentului Ride to Rock Macedonia, este “central“, Concept Hotel Central nu e situat chiar în centrul orașului, ci undeva mai departe, la vreo doi kilometri de arcul de triumf, podurile peste Vardar și piața cu statuia, pardon, statuile lui Alexandru Macedon care marchează buricul tîrgului.
Locul: Adresa exactă la care poate fi găsit, de vreo cîțiva ani, este Vasil Gjorgov, 31, dar îți trebuie ceva antrenament de citire în alfabetul chirilic ca să deslușești literele scrise pe plăcuța străzii. Odată reperată, însă, nu mai trebuie decît să mergi pe trotuarul din stînga pînă dai de un edificiu modern din sticlă și metal; în recepție ajungi direct, după ce iei liftul exterior din parcarea din spatele clădirii. Reper pentru localnici ar trebui să fie supermarket-ul de la parter, cel mai ieftin, cică, din oraș, după cum îmi spunea managerul hotelului,…
Oamenii: …Goce, un tip la vreo 30 de ani cu care m-am conversat amical și care mi-a furnizat cîteva informații, nu numai turistice, despre Skopje și skopjieni, mai multe decît recepționera tînără și drăguță posesoare de o engleză OK, care mi-a făcut cadou doar o hartă a orașului.
Prețurile: Chiar nu știu să spun cît a costat cazarea noastră, a mea și a amicului Liviu, în camera 302, o încăpere micuță cu ferestrele spre stradă, dotată cu tot ce presupune o clasificare de trei stele (ca idee de preț, pe booking.com, luni după-amiază, o dublă pentru week-end-ul următor era redusă promoțional de la 51, la 37 de euro, pe noapte). Ce știu sigur e cît costă taxiul de la gară/autogară, care face cam un sfert de oră pînă aici: 100 de dinari (7,5 lei). Ziua, pentru că noaptea ți se va cere dublu. Am pățit-o personal: deși am negociat cu șoferul pentru 150, la destinație, m-a mințit că n-are rest la bancnota de 200 de dinari. Nu m-am țigănit pentru 50 de dinari și am coborît lăsîndu-i restul: taximetriștii sînt o rasă aparte de prădători, care se hrănesc prin jecmănirea clientului peste tot pe glob.
Ambianța: De hotel-boutique cu aspect și senzație de hostel. Lobby-ul de lîngă recepție e un spațiu mobilat și decorat tinerește, modern și viu colorat, care seamănă perfect cu o cameră comună de hostel (canapea, automat de cafea și ceai, plită, frigider). Aici am savurat cu Wade, organizatorul, și cu prietenii lui sîrbi, rakija lui Nenad, o tărie cu care nu i-ar fi rușine niciunui pălincar de pe la noi.
(articol publicat în Cațavencii nr. 14/297 din 12 aprilie 2017)
Be the first to comment