NICOLAE BUCOVALĂ, președintele Organizației Patronale Mamaia-Constanța: „Dacă îmi dai banii europeni abia în luna martie, poți să-i iei înapoi, n-am ce să fac cu ei“

Nicolae Bucovală, președinte Organizația Patronală Mamaia-Constanța. FOTO: GoNEXT
Nicolae Bucovală, președinte Organizația Patronală Mamaia-Constanța. FOTO: GoNEXT

A fost unul dintre vorbitorii conferinței de presă de la deschiderea sezonului estival 2024 și a pus degetul pe rana investitorilor în turism de pe litoral: Nicolae Bucovală, președintele Organizației Patronale Mamaia-Constanța.

Să vorbim despre realitățile turismului românesc. Sigur că toate se văd bine, din autocar, dar eu o să mă refer la cum trăim noi, investitorii, cei care ne-am încumetat de 25 de ani să rămînem pe litoralul românesc, cei care îndrăznim încă să mai stăm. Vorbind de infrastructura de transport pe litoral: guvernanții s-au schimbat din patru-n patru ani, miniștrii, din șase în șase luni, și proiectele au rămas neterminate. În campania electorală a apărut iar pe tapet acel cordon rutier de la Techirghiol, care nu se va realiza: de 25 de ani cordonul ăla trebuia să fie acolo, autostrada s-a terminat unde s-a terminat și litoralul suferă în continuare. O să vedeți în continuare blocaje în trafic. Nu se poate pătrunde pe litoral. Podul de la Brăila e închis: dacă pui GPS-ul, te scoate la Slobozia.

Vrem turism, dar guvernanții nu vor. Acum zece ani, domnul președinte actual a declarat Turismul prioritate națională, în CSAȚ. Nimeni nu s-a ținut de cuvînt. Referitor la infrastructura de exploatare, ce înseamnă să fii agent economic în turismul românesc? Din partea guvernanților, este egal cu zero. Nici nu știu de ce ne mai numim agenți economici și pînă cînd o să mai facem treaba asta. Am reușit, acum doi ani, să introducem impozitul specific (repet, nu mă interesează cine e la guvernare, mă interesează ce facem noi ca investitori): a mers foarte bine. Am demonstrat atunci, la Finanțe, că, de la zece milioane de euro încasări (și ANAF are toate aceste date), trecînd la impozitul specific, acestea au crescut undeva la 150 de milioane de euro: plătea toată lumea, absolut toată lumea, și birtul din colț, de la țară, plătea 100-200 de euro, pentru că funcționa. Nu le-a convenit, pentru că turismul începuse să înflorească, agenții economici aveau bani să facă investiții. Ne-au dus la 1% impozit pe venit, am acceptat. După aceea ne-au dus la 3%. Personal, ca om implicat în turism, vicepreședinte al FPTR, Federația Patronatelor din Turismul Românesc, am cîteva adrese făcute, inclusiv la premierul de pe vremea aceea, în care am cerut pentru Turism să mergem cu 2%. Domnul Cîțu – parcă el era ministru de Finanțe – n-a acceptat sub nici o formă. Ei, acum închipuiți-vă că trăim foarte bine cu 16%. Așa de bine, că nu se știe cum o să încheiem acest an, cu datorii, cu executări silite de la ANAF. Dar nu ne vom opri aici și nici ei nu se opresc. Sînt sigur că impozitele, la anul, cel puțin cele locale, se vor dubla. Dacă cineva își închipuie că bugetul statului român se poate sprijini numai pe ceea ce mulg de la IMM-uri, se înșală. Se pare că avem două legislații, una pentru noi, pentru IMM-uri (și nu vorbesc numai de turism), și una pentru multinaționale, de care nimeni nu îndrăznește să se ia. Ei plătesc 1%; la 16%, nu plăteau nimic. Și atunci, care e viitorul nostru? Credeți că mai putem trăi, să facem și investiții, să mărim și salariile? Mergem pe un salariu minim pe economie pe care nu-l putem suporta, iar din noiembrie, am auzit de la Guvern, vom trece la salariul minim pe UE. Credeți că sîntem în stare să suportăm așa ceva? În condițiile în care acum găsim hoteluri în programul Litoralul pentru toți care dau cu 50-60 de lei camera sau locul în cameră, nu ne putem plăti nici gazul, nici curentul, nici apa, care, la Constanța, s-a scumpit de cinci ori. Practic, nu putem trăi cu asemenea tarife, că Uniunii Europene îi convine un salariu minim de 1.100 euro, în condițiile în care, afară, în cel mai prost hotel, găsești cazare doar de la 100 de euro, mai jos nu prea. Am fost la Parlamentul European și am stat la un hotel de trei stele din Bruxelles. Să vă arăt pozele: frigider ruginit, un prosop în cameră, un săpun, era jalnic, comparativ cu un hotel de trei stele din România, cu normele noastre de clasificare extraexigente – colegii mei știu foarte bine, apar noi norme de clasificare și am făcut un tabel comparativ.

Asta e, pe scurt, o radiografie a investitorului în România, a omului de afaceri, cum sîntem noi, care nu sîntem multinaționale. Nemaivorbind că, la ora asta, fără nici un sprijin de la Guvern, forța de muncă lipsește cu desăvîrșire. Apelăm la fel de fel de firme de recrutare din străinătate și ne blocăm la ambasade, unde nu le dau vize. Sîntem nevoiți să lucrăm pe o schemă de funcționare minimă, pentru că nu avem personal. De ce durează atît? Am cerut de nenumărate ori la Guvern: Turismul este o categorie aparte, fondurile europene trebuie aprobate în septembrie, ca să avem timp să terminăm pînă în aprilie acea investiție, că dacă îmi dai banii europeni abia în luna martie, poți să-i iei înapoi, n-am ce să fac cu ei. Turismul are un specific: începem investițiile în octombrie, imediat după terminarea sezonului, și în aprilie trebuie să fim gata cu ele. Se lucrează mai greu iarna, dar n-avem ce face, trebuie să lucrăm. Acum 15 zile am avut o întîlnire cu premierul României și cu un alt fost prim-ministru. Unele probleme le-au înțeles, altele probabil că le-au folosit în campania electorală, de care noi sîntem complet străini, chiar nu vrem să ne implicăm în politică. Singura noastră politică este cea a agentului economic, a investițiilor și, bineînțeles, a profitului, pentru că dacă n-avem profit, lucrăm degeaba.

(articol publicat în Cațavencii nr. 24/666 din 19 iunie 2024 și pe catavencii.ro)

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.