Spații de cazare la mare înălțime. Pensiunile din Jurilovca

Pensiunea Bold, Jurilovca. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism
Pensiunea Bold, Jurilovca. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism

Spuneam, data trecută, că Jurilovca are vreo 900 de spații de cazare acreditate, de la corturi în camping, parking de rulote și case vechi, restaurate, în care moderne sînt doar amenajările sanitare și dotările adiacente, gen piscină, la bungalow-urile selecte ale complexului Razelm Luxury Resort prezentat într-un text de acum cîțiva ani.

Nopțile press trip-ului de Jurilovca le-am dormit la Pensiunea Bold. În una din cele doar patru camere dispuse la etaj, deasupra restaurantului, de la fereastra căreia poți monitoriza traficul nautic al portului ambarcațiunilor de pe lacul Golovița. Patronul, maestrul bucătar Vasile, ne-a servit, în prima zi, la mesele de pe terasă, un prînz delicios compus din icre de crap, borș de șalău și scrumbie pe plită. Prinsă chiar de el, nu livrată de duba frigorifică a distribuitorului. Fascinanta poveste a chef-ului școlit la Roma sau Dubai și revenit acasă, care, din spălător de vase, a evoluat profesional pînă la a pregăti farfurii gourmet în restaurante cu stele Michelin sau a fi premiat de emisiunea Chefi la cuțite, am aflat-o pe fragmente, la micul dejun bogat (din care, pentru că nu prea mănînc dimineața, am ales doar un ceai), înainte de plecarea la activitățile zilei.

O poveste foarte interesantă au și proprietarii pensiunii Cuplu Călător, Claudia și Marius, doi dobrogeni care, după anii de peregrinări prin lume în calitate de oaspeți, s-au întors acasă ca să devină gazde ei înșiși. Într-o casă P+2 construită de la zero și decorată cu mult bun-gust, proiect cofinanțat prin fonduri europene. Marius, un om atît de pasionat de ospitalitate cît să fie ales vicepreședinte al Asociației Descoperă Jurilovca, e ferm convins că turismul responsabil salvează și dezvoltă comunități, prin experiențe autentice în care istoria, tradițiile, natura și produsele culinare pot crea vizitatorului momente memorabile.

Ca și deja pomenita Casa Ilinca, în care culoarea dominantă e albastrul, Paradisul Verde este tot pensiune și punct gastronomic local, adică un spațiu de cazare și masă pentru un număr limitat de persoane, în general familii sau grup de prieteni. După douăzeci de ani de muncă în domeniul HoReCa, Daniela a hotărît că e momentul să lucreze pentru ea. Și pentru oaspeții săi, care se servesc de prin platouri cu produse alimentare bio din ferma familiei și, din șifonierul cu ii, cu recuzita necesară pentru a fi localnici măcar timp de o poză.

În Vișina, satul vecin al comunității de bulgari dobrogeni aparținător de Jurilovca, am ajuns, duminică, chiar înainte de plecare, pentru o vizită a pensiunii Suvenir de Dobrogea, care e mai mult decît un spațiu de cazare. Pe lîngă cele cinci camere, odăi, cum scrie pe ușă, cu specific etnic diferit (lipovenesc, bulgăresc, românesc, tătărăsc și aromân), e și gospodărie tradițională, cu toate anexele și dotările specifice, și muzeu etnografic dobrogean, în cele trei încăperi ale vechii case bătrînești, și minigrădină zoologică, cu cai, iepuri sau miei, și Școală, altfel sau verde, pentru elevii veniți la activități cu clasa. Creatoarea conceptului, Bianca, o constănțeancă get-beget, cu bunici tot orășeni, voia inițial doar să cumpere un loc liniștit pentru fanteziile rurale visate încă din copilărie. Între timp, s-a mutat la țară, iar căsuța s-a transformat într-un proiect agroturistic complex, crescut organic, fără fonduri europene, în care inițiativa cea mai inedită e atelierul de lucru manual „La Copacul Croșetat“, care umple pomii livezii cu lîna colorată a oilor satului.

P.S. Pentru completarea peisajului turistic jurilovcan, ar trebui menționați neapărat și producătorii locali, de la cei de miere, migdale sau dulceață de trandafiri la meșterul atelierului de mobilier tradițional și obiecte decorative din lemn. Și, nu în ultimul rînd, administrația publică locală, care, în ultimii 12 ani, a reușit să atragă o finanțare europeană importantă pentru lucrările de infrastructură ale proiectelor de dezvoltare a comunei (drumuri, port turistic, școală cu dotări moderne, aducție de apă, canalizare, gaze) și a sprijinit investitorii în turism prin crearea de diverse facilități fiscale (impozitarea efectivă doar pe perioada cît au activitate) sau evenimente pentru prelungirea sezonului turistic (celebrul festival al borșului pescăresc). Prin alte părți, povești electorale, aici, realitate, și datorită unui primar care – confirmă toți localnicii întrebați despre relația cu el – chiar e un om implicat în viața comunei, partener de dialog și de construit împreună.

(articol publicat în Cațavencii nr. 14/706 din 9 aprilie 2025 și pe catavencii.ro)

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.