La Timișoara s-a copt Mărul de Aur

Ceremonia Golden Apple, Palatul Lloyd, Timișoara. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism
Ceremonia Golden Apple, Palatul Lloyd, Timișoara. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism

Relativ puțină lume din România știe ce e Mărul de Aur / Golden Apple / Pomme d‘Or. Cu excepția dumneavoastră, cititorii de Cațavencii, care ați aflat de-a lungul timpului din revista noastră că e un fel de premiu Oscar în turism acordat de FIJET (Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, asociație mondială a breslei ziariștilor de travel înființată în anul 1954), o distincție specială pentru destinațiile turistice sau organizațiile și personalitățile determinante în promovarea și/sau dezvoltarea turismului dintr-un anumit loc. Primele trofee s-au decernat în 1971, cînd au fost premiate insula Sicilia, parcul tematic de distracții cu reprezentări ale unor mituri, legende, basme și povești De Efteling din Olanda și Bokrijk, un complex de parcuri și muzee din vecinătatea orașului belgian Genk. Cele mai proaspete Mere de Aur au fost culese din pomul sediului central FIJET de la Lyon, în toamna anului trecut, și au călătorit spre orașele Izmir, Turcia, și Novi Sad, Serbia. În total, în jumătatea de secol scursă de la debutul acestui proiect de premiere a performanței turistice locale, au fost puse în vitrinele de pe tot globul, din Columbia și Cuba pînă în Egipt, Liban și Spania, 69 de Mere de Aur de mărimi și forme diferite.

România avea, la sfîrșitul lui 2022, șase astfel de distincții, obținute pentru mănăstirile cu picturi murale din Bucovina (1975), Delta Dunării, Mărginimea Sibiului și compania aeronautică Blue Air (2009), creațiile în aer liber ale sculptorului Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu (2014) și Oradea (2019). La propunerea Clubului Presei de Turism – FIJET România, Mărul de Aur cu numărul 7 cîștigat de țara noastră a ajuns vinerea trecută la Timișoara, Capitală Culturală Europeană 2023, în semn de recunoaștere a eforturilor locale de promovare a orașului ca destinație turistică, pe plan intern și internațional. Și va rămîne aici, nu numai în anul CCE, pentru că, adiacent semnificației istorice și importanței economice regionale, capitala Banatului are și o dimensiune turistică. Ceremonia (precedată de un tur ghidat al centrului istoric al orașului cu grupul delegației board-ului FIJET, oameni de turism din Tunisia, Maroc, Egipt, Franța, Turcia, Bulgaria, Croația, Slovacia, cărora li s-au alăturat și membrii FIJET România) a avut loc în sala Senatului Universității Politehnica din Palatul Lloyd, una din clădirile emblematice ale Pieței Victoriei, și a culminat cu momentul în care președintele FIJET, Tijani Haddad, a înmînat primarului Dominik Fritz prețioasa statuetă. Dacă Mărul de Aur reprezintă, simbolic, ospitalitatea și interesul pentru progres turistic al comunității locale, Asociația pentru Promovarea Timișoarei (director executiv Simion Giurcă), care a avut meritul de a iniția diferite proiecte de mediatizare cultural-turistică și un rol major în organizarea evenimentului, este, cu siguranță, soclul.

Grig Bute

vicepreședinte Clubul Presei de Turism – FIJET România

(articol publicat în Cațavencii nr. 12/604 din 29 martie 2023 și pe catavencii.ro)

2 Trackbacks / Pingbacks

  1. Restaurante europene: Cîrciumile din Timișoara - Ora de Turism
  2. TTR 2023. Un tîrg obișnuit, două evenimente deosebite - Ora de Turism

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.