În Brașov, în centru, există multe variante pentru a lua masa, și mai mică, și portabilă, gen hamburgeri, felii de pizza și alte fast food-uri on the go, și mai mare, la care să te așezi în tihnă, pentru ciorbe, supe, feluri gătite, salate și desert, în funcție de foamea sau poftele pe care le ai la momentul respectiv.
În Sergiana, cel mai renumit restaurant al orașului, găsești foarte greu locuri libere fără rezervare. Subsolul de cramă cu ziduri din cărămidă netencuită, cu ușă de acces din trotuarul străzii Mureșenilor, chiar înainte să faci dreapta după colțul spre hotelul Aro, e mereu plin cu mușterii printre care circulă grăbiți ospătari îmbrăcați în portul tradițional brașovean. Pe la începutul lunii mai, aflat în excursie cu un mic grup de copii, am avut norocul să mi se confirme, cu doar cîteva ore în avans, că putem mînca acolo în seara aia. Jumerilor cu ceapă roșie, aperitiv din partea casei, li s-au adăugat cîte un șnițel de pui cu cartofi copți în coajă și salată de varză, clătite cu dulceață de vișine și trei carafe cu limonadă. 835 de lei, pentru șapte copii și trei adulți, a costat cina asta sergiană. Fără bacșiș, dar cu multe mulțumiri chelnerului care ne-a servit, pentru că sărisem binișor din bugetul alocat de agenție și n-aveam cum să-l decontez.
Dacă la Sergiana mai fusesem și cu alte ocazii, în La Ceaun intrasem doar în cel de pe Michael Weiss. Fratele său din Piața Sfatului este situat ultracentral: are vedere directă spre Turnul Sfatului, de pe terasa din față. Noi am avut din interior, de la masa de lîngă geam la care au vrut să stea copiii, ca-n tren. Jumătate de pui coquelet cu cartofi, mămăliguță și mujdei, cremă de zahăr ars și suc natural de mere a primit fiecare dintre noi, după ce m-am consultat scurt cu un șef de sală foarte amabil. În nota de plată (805 lei) a fost inclus și spectacolul trecătorilor prin Piață, unul foarte viu și colorat.
Un loc în care ai șanse mari să găsești masă liberă, pentru că, deși poziționat central, este ascuns traficului pietonal, ar fi Next Door: e între cele două Ceaune, de la ăla de pe Michael Weiss, în o sută și ceva de metri, la stînga, spre o piațetă cu terase; de la ăla din Piața Sfatului, la vreo două sute de metri, prin gangul de pe laterala pieței paralel cu pietonala principală. Așa am ajuns și eu cu grupul meu, venind dinspre Turnul Sfatului, în restaurantul cu două saloane plus pivniță pentru degustări de vin la subsol, sub bolte arcuite ca de han medieval. Din meniul destul de bogat în opțiuni am comandat pentru toată masa burgeri și, la desert, lava cake, iar de băut, limonadă. Vreo 80 de lei de persoană am lăsat aici la plecare, cam limita inferioară a prețurilor la care găsești un fel principal, un desert și un pahar de băutură răcoritoare într-un restaurant bun de centru brașovean.
La Nueva Park, o pizzerie din Noua, cartierul orașului care atrage copiii în Zoo și Aventura Parc, am alimentat cu carbohidrații necesari energiei consumate de micii mei clienți la cățărarea prin copacii parcului de aventură. După atîta zbînțuială, aveau o foame de Mowgli din Cartea Junglei, pe care și-au potolit-o cu pizza (24-36 de lei) și papanași (12 lei).
În Gaura Dulce am intrat pentru o zeamă, împreună cu un grup de colegi ghizi, chiar în duminica alegerilor prezidențiale din primul tur, cînd nu-și imagina nimeni că vom avea surpriza Georgescu. Cîrciuma asta cu nume vulgar ludic poate fi găsită pe o străduță adiacentă străzii care pleacă din Piața Sfatului spre aleea de sub Tîmpa. S-au mîncat niște supe și ciorbe (de burtă, de legume, de perișoare, de pui cu tăiței), s-au băut beri, cafele și sucuri și s-a discutat (ce altceva?) pe temele electorale ale subiectului principal al zilei, desprins parcă din operele maestrului Caragiale.
(articol publicat în Cațavencii nr. 26/718 din 2 iulie 2025 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment