Pentru destinația cult-turistică de săptămîna asta, ne punem salopeta de gală și facem o excursie pînă în Parcul Carol din Capitală, unde, chiar la intrarea de la Fîntîna Zodiac, pe partea stîngă, se află, de exact 90 de ani, Muzeul Național Tehnic „Profesor Inginer Dimitrie Leonida“.
A fost înființat în anul 1909, de proaspătul inginer energetician absolvent al Academiei Tehnice Regale din Charlottenburg și angajat al Primăriei pe probleme de echipamente electrice, după o idee inspirată de un exponat românesc văzut la Muzeul Tehnic din München, vizitat în studenție. „Noi de ce n-am avea ceva asemănător?“, s-a întrebat tînărul Dimitrie Leonida (1883-1965), care, cu un an înainte, în 1908, deschisese, din poziția de profesor fondator, și ușa primei școli de electricieni şi mecanici din România. Așa că le-a dat temă pentru acasă elevilor săi să adune tot felul de maşinării, aruncate prin podurile și subsolurile bucureștenilor, pentru o colecție tehnică crescută în timp la mii de exemplare.
În această clădire-pavilion din 1935, muzeul a fost desfășurat pe două niveluri. La etaj, în partea teoretică, a portretelor de inventatori, planșelor și schemelor principiilor de funcționare, e ca în laboratorul de fizică din școală. De la cea dintîi invenție a omenirii, arcul cu săgeată, și macheta primei rafinării din lume, cea a fraților Mehedințeanu de la Ploiești (1856; un an mai tîrziu, Bucureștiul avea să fie primul oraș de pe Pămînt iluminat cu petrol lampant) la acceleratoarele de particule donate de Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, pot fi studiate diverse obiecte didactice din cam toate domeniile tehnice importante – mecanică, electricitate, minerit, mașini termice, căi ferate, metrologie.
La parterul hangarului, în partea practică, a instalațiilor și mașinilor industriale cu piese și componente originale, e ca în uzină. Cel mai spectaculos sector, cel al transportului, fură startul chiar de la intrare, unde, lîngă rucsacul zburător, aparatul portativ pentru zbor individual, din 1958, cea mai apreciată invenţie a inginerului Justin Capră (idee împrumutată de americani pentru deplasările extraterestre ale programului spațial), a fost parcat automobilul decapotabil Cadillac V8 Phaeton, model 1924, care a întors multe capete în plimbările de acum o sută de ani de la Șosea. Cine n-avea bani decît pentru un bilet de transport în comun era pasagerul primului tramvai electric din România, introdus în Bucureşti în anul 1894, pe liniile celor trase de cai instalate cu vreo două decenii înainte, și reprezentat aici de motorul Siemens. În zona Auto-Moto-Velo, alte exponate interesante: biciclul cu roți din lemn de pe la 1870, automobilul cu aburi de la 1895, autoturismul electric din bucăți de avion SARMIS 1976 și electroscuterul OROLES din 1980, cu o autonomie a bateriei de 90 de kilometri, ambele marca Justin Capră. Vedetele muzeului sînt, desigur, creația lui Aurel Persu din 1923, automobilul cu forma inspirată de la păsări, roțile introduse în caroserie, viteza de 80 km/h și kilometraj la bord 120.000, venit din viitor (are coeficientul de aerodinamicitate record de 0,22), și mașina de curse Duesenberg Straight 8, fabricată în 1930, pentru raliul de la Indianapolis, condusă de pilotul român Jean Calcianu, cu viteza maximă de 200 km/h.
Lecție de fizică aplicată pentru o cultură tehnică utilă nu numai pasionaților, ci și celor interesați de istoria tehnicii și tehnologiei românești, o vizită la Muzeul Național Tehnic e ca o doză de drog pentru dependenții de mirosul uleiului de motor care petrec mai mult timp în garaj decît în casă. Ce nu se vede încă, dar va fi în curînd adăugat colecției, este un exponat-surpriză, multă vreme cazat în magazie: modulul lunar de nouă tone Apollo 11, folosit în antrenamentele astronauților americani plecați pe Lună și primit cadou de la NASA, în 1973.
P.S. Pentru că tehnica are uneori valențe artistice, există un spațiu și pentru expoziții temporare de artă. Pînă pe 16 octombrie poate fi descoperită viziunea cosmică a lui Adrian Preda, în Size & Scale.
(articol publicat în Cațavencii nr. 40/732 din 8 octombrie 2025 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment