City broke în Cluj, acum vreo doi ani. La finalul turului de oraș ghidat de colegul și prietenul Bogdan de la Sinteza, ajungeam pe seară la ultimul obiectiv turistic al zilei: locul de cazare, The Spot Cosy Hostel.
Locul: Intrat pe poartă în curtea casei văruite în verdele crud al unei verze à la Cluj încă negătite și pe ușă într-un interior foarte interesant decorat, descopeream o fostă locuință interbelică restaurată atît de creativ, încît radiatoarele moderne de aluminiu păreau din același film cu soba de teracotă rămasă în cameră. Un film de artă mut: de la tabla anunțurilor diverse din bucătărie, baia cu faianță multicoloră și ușile vopsite într-o tematică somniferă la colajul de imagini din ziare sau reviste vechi lipit ironic pe unii pereți, canapelele și hamacul balconului și pickup-ul, vinilurile și obiectele confecționate artizanal din spațiul comun, toate se armonizau cumva dînd un aer hipsteresc conceptului locativ de hostel-boutique.
Prețurile: Un stil boem care-și știe valoarea și prețul: la 55 de lei patul pe noapte, The Spot Cosy reconfirma faptul că, și în perioadele fără Untold, Clujul deține titlul de cel mai scump și cel mai în vogă oraș transilvănean, oferta de cazare relativ restrînsă ținînd tarifele sus și în segmentul de nișă al hostel-urilor.
Oamenii: Băgat la somn relativ devreme (dimineață venisem de la Timișoara și drumurile zilei mă epuizaseră aproape complet), m-am trezit, pe la 5 A.M., ascultătorul unui episod de telenovelă telefonică columbiană. Între un el rupt de oboseală și de alcool, abia întors din oraș, care se simțea vinovat de ceva, și o ea miorlăită și foarte insistentă, care se pregătea de culcare, în Cali. Cîteva ore mai tîrziu, la micul dejun basic inclus în preț, nu i-am purtat ranchiună amorezului mahmur pentru deranjul de mai devreme și-am intrat amical în vorbă. Și cu el, și cu colegul său de călătorie, un coreean de sud pe care-l întîlnise într-un hostel unguresc; ajunși pentru prima dată în România dinspre Budapesta, cei doi erau foarte încîntați să constate că oamenii sînt mult mai amabili și mai primitori decît în Ungaria.
Ambianța: Cu multiplele sale zone culturale de relaxare, hostelul ăsta clujean arăta ca o casă de familie închiriată și share-uită de studenți la Arte sau Actorie. Cam asta a fost senzația, cît am așteptat în sufragerie, după decazare, în timp ce columbianul și coreeanul mișunau prin zonă cu o carte sau o cafea în mînă, pînă a venit Bogdan ca să mă ducă la gară.
(articol publicat în Cațavencii nr. 51/488 din 23 decembrie 2023)
Be the first to comment