Da, stimați călători: în Apuseni, la doar cîteva zeci de kilometri de mult mediatizatul în ultima vreme Seif al României din Roșia Montană, se află și Congelatorul României, cel mai mare ghețar subteran de pe teritoriul țării, născut acum vreo 3500 de ani, la ultimul Ice Age ardelean. Ar fi, cică, chiar și cel mai mare ca volum al gheții din lume, detronîndu-l pe deținătorul en-titre al recordului, ghețarul slovac de la Dobšinská (asta dacă precizia măsurătorilor făcute de specialiștii americani veniți de curînd la Scărișoara n-a fost cumva afectată de tratamente prelungite cu pălinca localnicilor).
Mic ghid turistic pentru speologi amatori:
1) Ieși din Alba Iulia, treci de Zlatna, Abrud, Cîmpeni și, după Albac, te pregătești să faci dreapta în Gîrda de Sus, pe drumul recent asfaltat care, după vreo zece kilometri de serpentine printre căpițe de fîn și case vechi, te depune lîngă rulotele cu plăcinte de lîngă intrarea în traseul spre peșteră.
2) Ții cărarea care urcă lin vreo cîteva sute de metri prin pădure pînă la baraca unde ghidul vinde, pe lîngă tichetele de acces (10 lei), și diverse suveniruri, de la magneței de frigider și hărți ale zonei la ciubere și butoiașe din lemn.
3) Treci prin poarta cu grilaj rotitor și te pregătești de o scurtă călătorie spre centrul Pămîntului (intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un aven frate cu o prăpastie) – ai de coborît o scărișoară cu trepte parțial metalice, parțial din lemn, ancorată în spirală de pereții acoperiți cu vegetație sălbatică ai avenului, pînă la cota minus 50 m. Cu fiecare pas în adînc, se face treptat iarnă: temperatura scade, întîi ușor, apoi brusc, pînă aproape de ambianța unei lăzi frigorifice.
4) Intri, printr-un imens portal, într-o lume înghețată. Sala Mare. Blocul de gheață e pardoseala unei expoziții în care apa scursă-înghețată-topită sculptează neîncetat forme unice. În capăt, sub nivelul Sălii Mari, în Biserică, stalagmitele de gheață formează o adunare de enoriași tăcuți.
Aici se termină micul ghid turistic pentru speologi amatori, care mai au de executat doar pașii 2-4, în sens invers; la restul peșterii (Rezervația Mare, Rezervația Mică, Catedrala), ajung doar profesioniștii, coborînd înguste galerii verticale între stîncă și gheață.
Pont: Dacă n-ai venit pregătit cu un hanorac gros de tras peste tricou, ca să nu-ți iasă pozele grav tremurate, înainte de a intra fă o vizită la tarabele întreprinzătorilor locali înșirate pe marginea potecii și ia-ți un încălzitor. O jumate de pălincă e 15 lei, la gura peșterii, 10 lei, jos, la intrarea în traseu.
(articol publicat în Cațavencii nr. 38/116 din 25 septembrie 2013 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment