Spații de cazare la mare înălțime. Guest House, Satul Banului

Guest House, Satul Banului, jud. Prahova. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism
Guest House, Satul Banului, jud. Prahova. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism

În episodul de azi al serialului de spații de cazare la mare înălțime, acțiunea turistică se petrece în Satul Banului din comuna prahoveană Măgureni, la Guest House, o pensiune ceva mai aparte. Nouă, inaugurată în aprilie 2019, cu clădiri construite în ultimii ani, dar veche, pentru că totul a fost clădit în stil local, cu mare atenție la detaliu, din materiale recuperate de la casele demolate ale satului și readuse la viață. Fiecare grindă are o poveste sa, pe care Răzvan, proprietarul, dușman declarat al termopanului alb și al țiglei metalice, ți-o poate spune, dacă ești interesat.

Locul: Microbuzul infotrip-ului nostru de o zi în zonă a intrat pe o uliță strîmtă pînă într-o livadă de pruni la capătul căreia se deschide curtea largă, cu iarbă ca de poiană, dintre casa cu acoperiș de șindrilă, hambarul cu terasă-restaurant la parter și pătulul sub care se întinde peluza proiecțiilor video în aer liber. Inițial, casă de vacanță a familiei, gospodărie moșnenească, de țărani liberi de pe vremea Cantacuzinilor, ridicată pe terenul străbunicului cîrciumar al satului, într-o încercare (reușită) de recuperare a arhitecturii populare locale, readaptate la condițiile moderne de locuit, Casa de Oaspeți a fost deschisă recent publicului, după modelul franțuzesc gîte (Măgureni e înfrățită din anii 90 cu o comună din Franța de lîngă Le Mans). Cele cinci camere – trei, în podul grajdului, unde se ținea fînul, și două, la etajul pătulului, în fostul loc de depozitare a porumbului –, botezate după străbunicele și mamaiele lui Răzvan, sînt mobilate și decorate autentic, cu poze alb-negru de familie și obiecte care au avut funcționalitate în traiul de zi cu zi. Decor de muzeu e și docarul din 1904, moștenit de la străbunicul dascăl al satului, parcat lîngă hambar, care a avut o viață foarte zdruncinată: concentrat de armată în cele două războaie mondiale, rechiziționat de CAP și hurducăit pe drumurile cîmpului timp de 25 de ani, a ieșit în sfîrșit la pensie, recondiționat de Răzvan (are toate fiarele originale, numai lemnul a fost înlocuit), și își plimbă nepoții sau copiii oaspeților.

Prețurile: La 75 de euro, camera cu mic dejun inclus, 14 euro, prînzul, și 19 euro, cina, prețurile selectează un pic clientela. Ca și întregul concept de concediu offline, fără televizor în cameră și semnal la telefon (există conexiune la net, undeva în pivniță, dar doar pentru urgențe), dedicat celor care vor să se rupă cu adevărat de agitația orașului.

Ambianța: După cum arată și ce pune musafirului pe masă, mai potrivit ar fi ca locul ăsta să se cheme Gust House. Ba chiar Bun Gust House: întreg brunch-ul pregătit de gazde a fost delicios, dar zacusca de ghebe ar lua sigur medalii la orice concurs gastronomic, onorînd renumele de burețari al localnicilor.

(articol publicat în Cațavencii nr. 31/468 din 5 august 2020)

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.