Spații de cazare la mare înălțime. Pensiunile din Fundata

EuroPark Resort, Fundata. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism
EuroPark Resort, Fundata. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism

Acum vreo trei săptămîni, într-o luni care, de la plecarea din București, aproape că s-a transformat în marți (cu mulțumiri speciale traficului sugrumat de reparațiile podului peste Prahova de la ieșirea din Azuga și intrarea în Predeal), am ajuns din nou la Fundata, comuna brașoveană desemnată Destinația Anului 2023 de Clubul Presei de Turism – FIJET (Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism) România. Ca să mă plimb trei zile, în grup, printre gospodăriile țărănești ale localității împrăștiate la cea mai mare altitudine din țară – cca 1.350 de metri deasupra litoralului –, pe culmile și prin văile culoarului montan Rucăr-Bran, unde, printre oile și vitele care pasc liniștite, au apărut de ceva timp și niște pensiuni. O parte dintre ele, deschise pentru scurt timp în regim open house, pentru vizita delegației FIJET, cei aproape 70 de jurnaliști străini din 16 țări, plus colegii români, invitați la Pro Fundata Fair 2023. (Un eveniment care, trebuie precizat, n-ar fi fost posibil fără implicarea totală a cel puțin două persoane: președintele Asociației „Pro Fundata“ Liviu Mirea, om de turism, fostul proprietar de agenție bucureșteană mutat de vreo zece ani aici, și jurnalistul radio Ștefan Baciu, președinte FIJET România, omul cu ideea proiectului.)

Ca unul dintre oaspeții cazați la EuroPark Resort, am avut ocazia să și testez resort-ul cu vile, foișoare, balansoare și căruțe decorative dispuse în pantă, pe un versant de colină bucolică, suficient de abruptă. Relativ puțin, pentru că n-a prea fost timp: de la clădirea C6, camera 37, adresa mea temporară de Fundata, situată un pic mai jos de panourile fotovoltaice de lîngă parcare, mă rostogoleam în vale doar dimineața, pînă spre terenurile de tenis și fotbal cu zgură și sintetic, ca să pun frînă la un moment dat, la intrarea pe terasa restaurantului în care se servea un mic dejun foarte variat, înainte de îmbarcarea în microbuze spre locurile în care ne așteptau gazdele. Și de unde ne mai întorceam doar pe întuneric.

Fără discuție, cea mai importantă investiție turistică a zonei este complexul Cheile Grădiștei, o ministațiune privată cu 22 de hoteluri și vile, cinci restaurante și pub-uri, 16 săli de evenimente, zece terenuri de sport, parc de aventură și loc de joacă pentru copii. Cu o capacitate de cazare totală de 900 de paturi, incluzînd și unitatea veche, cea de jos, din Moieciu, acest resort poate fi folosit oricînd ca sat olimpic și cantonament pentru sportivi, pentru că are cam toată infrastructura specifică: pe baza de biatlon, singura privată din țară, se organizează diverse competiții sportive europene, iar pe pîrtiile de schi și sanie sau în sala de sport (care poate fi folosită și pentru nunți) au acces și amatorii. Ce nu are, încă, se construiește: bazinul semiolimpic, patinoarul acoperit, centrul spa și wellness, care vor fi inaugurate în curînd – probabil, pînă la sfîrșitul anului. Cel mai mare succes, cel puțin la colegii străini, l-a avut alpine coaster-ul, un fel de bob pe șine metalice cu traseu montagne-russe de parc de distracții, deschis din 1 iunie (40 de lei de adult și 30 de lei de copil, tura). Nu atît pentru andrenalina cursei, cît pentru posibilitatea de a vedea de la înălțime, în toate direcțiile, spectaculoasa natură a Fundatei.

De la turism în cantități industriale ne-am întors spre esența ospitalității zonei la Casa Pelinica, unde un pasionat de tradiții cu respect față de strămoși a introdus în circuitul turistic o casă-muzeu construită la sfîrșitul secolului al XIX-lea pe o temelie din piatră, cu pereţii din bîrne de brad şi acoperiş în patru ape învelit cu șiță. Intrarea se face printr-o tindă centrală care comunică cu „odaia mică“ (camera de locuit) și „odaia mare“ sau „casa mare” (camera de oaspeţi). Mașina rămîne în drum, vreo două sute de metri mai în vale, de unde urci coasta de deal pînă la gospodăria păstrată la standarde rustice, îmbunătățite minor cu necesarele amenajări moderne. Adică, da, nu mai trebuie să te duci la budă în fundul curții sau să te speli la lighean, ca primii locuitori ai casei. 

(articol publicat în Cațavencii nr. 40/632 din 11 octombrie 2023 și pe catavencii.ro)

4 Trackbacks / Pingbacks

  1. România văzută prin ochii jurnaliștilor străini (6) - Ora de Turism
  2. România văzută prin ochii jurnaliștilor străini (5) - Ora de Turism
  3. Spații de cazare la mare înălțime. Pensiunile din Șirnea - Ora de Turism
  4. CHARLIE OTTLEY, jurnalist de turism: „Vreau să-mi petrec tot restul vieții locuind aici, la Șirnea“ - Ora de Turism

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.