Ceai Dansant? Nu, mersi, mi se varsă berea

Ceai Dansant bar, București. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism
Ceai Dansant bar, București. FOTO: Grig Bute, Ora de Turism

Unde: În Centrul Vechi, pe Covaci, aproximativ vizavi de 100 de beri, e Ceai Dansant, un loc în care am ajuns întîmplător, la concertul Poetrip, proiectul muzical al unui bun amic, fost impresar al trupei Travka. Intrare îngustă, ușor de ratat; după ce treci de ușa de la numărul 3, aștepți puțin pînă cînd ochii se obișnuiesc cu semiîntunericul, apoi traversezi labirintul cu canapele pe margini spre prima masă liberă din micuța curte interioară, parțial acoperită, cu vedere spre zidurile și mansardele vecine.

Cum: Ca să-ți iei de băut e la fel de complicat: ocolești pisica rezidentă printre ghivecele cu flori de pe o scară metalică, ai grijă să nu rașchetezi vinilurile lipite pe pereții vopsiți tricolor, și, cînd ajungi într-o înghesuială gen tramvaiul 41, înseamnă că ești la coada din fața barului.

Cine: În Ceai Dansant e o infuzie de lume foarte pestriță care forfotește continuu: de la hipsteri îmbrăcați regulamentar, la pălăriuță și fular, sau accesorizați exotic, cu pene la joben și tatuaje cu henna pe antebraț, pînă la rastaman-i cu fes verde-galben-roșu și rockeri rătăciți. Mai spre dimineață, viermuiala se potolește și atmosfera se relaxează: nu știu dacă e de la oboseală sau de la prea multele vizite la WC.

Ce/Cît: Beck’s (6 lei), pînă s-a terminat, după care am trecut pe Staropramen (7 lei). Ceai nu beau decît atunci cînd sînt gripat. Și nici nu dansez, nu insistați.

Muzică: În general, alternativ, dar poți auzi și electropop sau funk. Nu face greșeala să vrei ceva din exteriorul acestei arii stilistice; la un moment dat, după vreo cîteva beri, aveam chef să ascult orice de pe primul White Stripes, dar băiatul de la calculator s-a uitat la mine de parcă îi cerusem Gică Petrescu featuring Cannibal Corpse.

WC: Psihedelic. Și nu, nu mă refer doar la alambicatele graffiti de pe pereți. Ușa de la masculi n-are clanță: dacă intri ceva mai hotărît, sînt șanse mari să intri brutal în visul vreunui client oniric, care privește hipnotic în oglindă.

(articol publicat în Cațavencii nr. 26/53 din 4 iulie 2012 și pe catavencii.ro)

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.