Yep, I’m still here… Nu neapărat pentru a înființa o subredacție Cațavencii în zonă, deși n-ar fi o idee complet absurdă: există destui potențiali cititori români în regiunea Manchester–Liverpool. De exemplu, numai în casa în care locuiesc (cînd nu sînt plecat în excursie prin regat) stau șase compatrioți tineri din Tîrgu Ocna, Iași sau Turda. Și trei englezi in their 50s. Românii muncesc într-o pizzerie sau pe șantier, englezii stau pe ajutor social. Deci balanța financiară a locuinței e cumva echilibrată: cu taxele luate de la ai noștri, statul plătește benefit-ul alor lui. În casă e o atmosferă de hostel, fiecare are patul (45 de lire chiria săptămînală) sau camera lui (dacă stai singur, 70), împărțind cu ceilalți doar baia de pe palier și bucătăria de la parter. La un cîștig minim de 5,50-6 lire pe oră, net, trebuie să muncești o zi pe săptămînă doar pentru landlord.
În afară de chirie, transport și băutură, care sînt scumpe aproape fără excepție (ca să vă faceți o impresie, 4 lire/litru e cel mai ieftin vin din supermarket, de ăla infect, la cutie; băieții au trecut masiv pe cidru, 2 lire bidonul de doi litri, sau pe bere la doză – tot 2 lire e și four-pack-ul de Galahad la 440 ml, 4% alcool), coșul zilnic al produselor de larg consum se poate umple cu relativ puțini bani. Unele alimente sînt chiar mai ieftine decît în România: la piața duminicală, un sac de cartofi de 25 kg poate fi găsit cu 5 lire; în Aldi, cel mai popular supermarket al orașului, o pungă cu nouă chifle e 79 de pence, un carton de 15 ouă – o liră, kilogramul de banane – 69 de pence. Medicamentele uzuale, fără rețetă, au stand în orice market mai măricel (paracetamol – 19 pence, ibuprofen – 25 de pence; cutii de 16 comprimate). Dulciurile, de asemenea, sînt foarte ieftine. Celebrul bucătar priceput la toate Jamie Oliver chiar a înaintat o petiție în Parlamentul britanic acum vreo două săptămîni, cerînd o taxă suplimentară pe băuturile care conțin zahăr, pentru reducerea procentului de adolescenți obezi. Un ipocrit ahtiat după publicitate (mai acum ceva timp făcea reclamă la Sainsbury’s, unul dintre cele mai mari lanțuri de hypermarket-uri din UK, care vinde zilnic tone de Cola) și o poveste din clasica serie de tîmpenii „Suprataxăm mașinile, pentru că accidentele rutiere sînt principala cauză de mortalitate a populației”.
Dar să lăsăm comerțul și politicile sale și să ne întoarcem la turism. Într-o duminică după-amiază, am făcut o drumeție de vreo cîteva mile prin împrejurimi pînă la Macclesfield Forest, obiectivul turistic local al iubitorilor de outdoor. O ieșire la țară, în Anglia: în drum spre pădurea de pini și lacurile cu aducția apei orașului, am trecut prin Langley, o suburbie a Macclesfield-ului cu statut de village. Un sat, da, cu ferme, oi, vaci pe cîmp. Și cai care nu se înhamă la căruță, ci sînt călăriți prin manej. Casele au numele proprietății (Overdale House, Yew Tree Villa, High Low Farm) pe gardul din piatră fără poartă la intrare, peluze îngrijite, arbuști decorativi, curte pavată impecabil, coș de baschet și chiar șalupă parcată lîngă mașină.
Ce se poate face la Maccleasfield Forest? Birdwatching de rațe sălbatice, pescuit tip catch and release (doar dacă ești membru al clubului local de pescuit), muls rugi de mure și cules de ciuperci (ne)otrăvitoare de pe lîngă potecă, beție în cîrciuma Leather’s Smithy de la marginea pădurii. Și, bineînțeles, trekking. Zona e destul de populată în week-end: familii cu copii, cicliști, oameni care-și plimbă cîinele pe traseele colorate în galben, verde (cele mai scurte – 1 km) sau roșu (cel mai lung – 9 km, spre un vîrf de deal aflat la impresionanta altitudine de 500 m). Tot aici există și o pepinieră din care, cică, s-ar vinde pomi de Crăciun. Un mit urban: de fapt, brazii sînt importați din Scandinavia.
Toată săptămîna trecută, orașul s-a pregătit de Halloween: pe stradă, te întîlneai cu schelete în voal negru atîrnate de uși și cu adolescenți cu fețe pictate, în magazine, cu adulți în febra cumpărăturilor, printre rafturile cu costume de supereroi (anul ăsta a fost la mare modă Darth Vader: episodul 7 din Star Wars se lansează în decembrie), filme de groază sau dulciuri pentru colindătorii de trick-or-treat. O mulțime de bani cheltuiți aiurea pe tradiția asta a speriatului: românii sînt îngroziți zilnic, gratis, doar uitîndu-se la televizor.
(articol publicat în Cațavencii nr. 44/224 din 4 noiembrie 2015 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment