Săptămîna trecută ne-am cazat la Fîntînele; azi urcăm voinicește pe poteca din spatele cabanei, trecem de Cușma Dorobanţului, turnul de piatră al Panaghiei, stația meteo de sub vîrful Toaca și, slalomînd printre jnepeni, ajungem la Dochia, cea mai veche construcție turistică a Carpaților Orientali (în 2013 își aniversează centenarul).
Adresa: Pe platoul alpin al masivului Ceahlău, în apropierea vîrfului Lespezi (1805 m). Altitudine 1.750 m.
Căi de acces: Din Durău, cu escală la Cabana Fîntînele (bandă roșie; 3-3,5 ore) sau la Cascada Duruitoarea (cruce roșie; 5 ore). Din Bicaz, cu mașina pînă la Cabana Izvorul Muntelui, apoi cu pasul via Detunate (bandă albastră; 3,5 ore) sau via Stînca Dochiei (triunghi albastru; 4 ore).
Dotări: 77 locuri în camere de 2-17 paturi, la parter, etaj și mansardă. Sală de mese spațioasă, prelungită pînă afară, în fața cabanei.
Prețuri: 20-50 lei de om, în cabană, 10 lei de cort, în zona de campat. E voie să mănînci sendvișuri personale, home made, dar dacă nu le ai, pregătește-te să scoți din buzunar 8 lei/omletă, 25 lei/tochitură, 6 lei/cea mai ieftină bere.
Ambianță: Cabana e plină aproape tot timpul anului cu munțomani sau pelerini veniți la schitul din apropiere; se recomandă, deci, o rezervare telefonică. Grafic, prognoza meteo pentru Dochia e mereu aceeași: desenul ăla cu soare printre nori picurînd. Din care lipsește doar spectaculosul curcubeu de după ploaie.
(articol publicat în Cațavencii nr. 16/43 din 25 aprilie 2012 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment