Săptămîna trecută, de miercuri pînă duminică, trei sute de agenți de turism din toată țara și vreo cincizeci de jurnaliști din presa națională au coborît din autocare și au intrat prin hoteluri, restaurante și alte spații de distracții, de la Mamaia la Mangalia, la invitația Asociației Naționale a Agențiilor de Turism. Infotrip-ul ANAT de dinaintea deschiderii oficiale a sezonului estival a fost ocazia perfectă de a vedea update-urile structurilor turistice de pe litoral, nu numai ale celor din sectorul de cazare și masă, ci și ale celor din oferta de petrecere a concediului la mare între sesiunile de baie, plajă și mîncat/băut.
În Constanța, inaugurarea Cazinoului, restaurat după decenii de agonie arhitectonică, a eclipsat recent toate știrile turistice. E de așteptat ca această clădire iconică să atragă vizitatori măcar la fel de numeroși ca și roata panoramică, telegondola Mamaia sau plimbarea cu vaporașul din portul turistic Tomis, celelalte atracții de pe faleza constănțeană. Între vitralii spectaculoase, stucaturi aurite și candelabre sofisticate, au fost amenajate, la parter, o expoziție despre istoria cazinoului (și urmează să se deschidă și o cafenea), la etaj o sală de evenimente și un minimuzeu dedicat maestrului în construcții Anghel Saligny, iar la subsol niște instalații media interactive 3D, sub nivelul mării, în apă, de mare succes la publicul juvenil.
Că tot veni vorba de cei mici, la Neptun, copiii își pot duce părinții de mînă la Jurasica, clona de Dino Park care te întoarce în timp cu imaginația zeci și zeci de milioane de ani. Sau la aventură în pădure, alături, în Paradis Land, unde în timp ce ei stau cățărați pe traseele din copaci, adulții se pot retrage liniștiți pentru cîteva ore, la umbră, la o cafea sau o bere.
Sau la un vin. Dar nu aici, ceva mai încolo, la ieșirea din Olimp, la crama Clos des Colombes, unde o somelieră foarte dedicată are multe povești interesante despre vie, vin și savoir-vivre, la degustarea de brînză dintre paharele cu licoare parfumată savurate împreună cu grupul de prieteni.
O destinație pentru toate vîrstele propune Mangalia: din portul turistic, poți pleca în croazieră cu vaporașul galben al timișoreanului mutat aici ca să se facă lup de mare. De la microfon, printre glumițe, domnul căpitan furnizează niște informații foarte interesante despre vasele pe lîngă care navighează: de la cea mai veche navă românească de război (1914), Eugen Stihi, care încă plutește și a fost propusă pentru a fi navă-muzeu (din păcate, proiectul ăsta s-a scufundat într-un fișet de birocrat), la nava de protocol prezidențială Egreta, cu care cuplul Ceaușescu a inaugurat Canalul Dunăre – Marea Neagră. Nu prea era preocupat de turism Nea Nicu, care, la un moment dat, a și stopat incoming-ul, de teamă că străinii or să le dea idei de libertate românilor. Conducătorii actuali nu știu cum să-i aducă.
Ni s-a reconfirmat asta și la prima acțiune oficială a turismului local în Cazinoul restaurat, conferința de presă în care șefii OMD-urilor constănțene și reprezentanți ai autorităților și-au prezentat proiectele și speranțele pentru sezonul 2025. Se fac eforturi de modernizare: se construiesc resort-uri de patru stele cu spa și balneo, se renovează hotelurile mai vechi, procesul de înnisipare e aproape gata, plajele devenind mai late, transportul public în Mangalia și în stațiunile de pe Riviera sudică e integral electric. Și asta se reflectă în statistici, în evoluția numărului de turiști pe litoral, în creștere față de anii precedenți. Principala problemă rămîne forța de muncă, iar soluția importului masiv de asiatici aduși dintr-o cu totul altă cultură nu poate fi decît o rezolvare temporară.
Discuția despre litoral n-are cum ocoli însă elefantul din incintă, inevitabila comparație cu vecinii de la sud. Cum au cîștigat bulgarii piața românească, ocupîndu-și hotelurile pe trei sferturi cu români? Păi, simplu, pentru că s-au adaptat la cerințele clientului și au un raport calitate/preț foarte bun. La asta mai avem de lucrat, la flexibilitate, la atitudinea față de consumatorul de servicii, care să plece acasă convins că banii pe care i-a dat pe vacanță n-au fost cheltuiți aiurea și a meritat să vină aici. Dacă terminăm lucrările de infrastructură, pentru ca turistul să ajungă într-un timp rezonabil în stațiune, lărgim capetele de sezon, prin crearea de evenimente interesante, și mai și tundem bălăriile din peisaj, îi putem readuce pe o parte dintre cei fugiți. Și-o să avem și creștere în infimul procent de turiști străini (3%) care aleg litoralul românesc. Dar astea se fac acceptînd realitatea și lucrînd onest la rezolvarea problemelor, nu strîmbînd din nas la întrebările incomode ale jurnaliștilor.
(articol publicat în Cațavencii nr. 22/714 din 4 iunie 2025 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment